Pariul pe combustibili sustenabili. De ce coloşi precum BP şi Shell abandonează investiţiile şi revin la proiecte convenţionale, iar în România merg mai departe? „Ideea că firmele aeriene sunt printre cumpărători nu-i linişteşte pe bancheri. E o piaţă formată din reglementări“
♦ Anul trecut, Shell şi BP au anunţat că renunţă la proiectele pe care le aveau pe biocombustibili în Olanda din simplul motiv că nu mai dădeau calculele ♦ De...
Testează abonamentul ZF Corporate
Poți să accesezi acest articol doar dacă ești abonat ZFCorporate.ro - platforma completă de informație premium de business.
Cere demo Abonează-te acumDupă activarea contului vei fi contactat de un reprezentant ZF Corporate în maximum 24 ore
Dacă ești deja abonat loghează-te mai jos.
Logare
Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
DIN ACEEASI CATEGORIE:
- În Polonia au fost finalizate două proiecte istorice de energie, unul de regenerabile şi celălalt de stocare a electricităţii în baterii. Aşa arată viitorul
- Pariul pe combustibili sustenabili. De ce coloşi precum BP şi Shell abandonează investiţiile şi revin la proiecte convenţionale, iar în România merg mai departe? „Ideea că firmele aeriene sunt printre cumpărători nu-i linişteşte pe bancheri. E o piaţă for
- Bolojan acuză că s-au tocat 240 mil. dolari din banii Nuclearelectrica, bani daţi cu acordul statului. Dar cine a „tocat“ de fapt banii? Colosul american Fluor, un business de 15 mld. dolari, corporaţie implicată în realizarea a 90 de reactoare
- Bursă. Romgaz a câştigat aproape 10 mld. lei în capitalizare de când compania de stat a anunţat preluarea Azomureş. Acţiunile, la maxim istoric
- Noi reguli în energie: dezvoltatorii de proiecte vor trebui să depună garanţii financiare mai mari pentru accesul la reţea. ANRE: „Vrem ca reţeaua să fie accesibilă proiectelor care chiar se construiesc, nu rezervată la infinit de cele care nu avansează”