Cine conduce în turismul românesc de pe litoral şi de la munte? Cele mai mari companii hoteliere din Constanţa şi Braşov au generat venituri de peste 400 mil. lei anul trecut. Anul trecut, Constanţa a numărat 1,8 milioane de turişti, pe când Braşovul a fost vizitat de 1,4 milioane de turişti, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică
Constanţa şi Braşovul reprezintă principalii poli ai turismului de leisure din România, reuşind să atragă anual cei mai mulţi turişti care îşi petrec vacanţele la munte sau la...
Testează abonamentul ZF Corporate
Poți să accesezi acest articol doar dacă ești abonat ZFCorporate.ro - platforma completă de informație premium de business.
Cere demo Abonează-te acumDupă activarea contului vei fi contactat de un reprezentant ZF Corporate în maximum 24 ore
Dacă ești deja abonat loghează-te mai jos.
Logare
Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
DIN ACEEASI CATEGORIE:
- Cine conduce în turismul românesc de pe litoral şi de la munte? Cele mai mari companii hoteliere din Constanţa şi Braşov au generat venituri de peste 400 mil. lei anul trecut. Anul trecut, Constanţa a numărat 1,8 milioane de turişti, pe când Braşovul a fo
- Grafic: Evoluţia numărului de înnoptări în primele şase luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut în ţările din Uniunea Europeană
- Estul câştigă tot mai mulţi turişti, dar nu şi România, care a avut cea mai mare scădere a numărului de înnoptări din Europa în prima jumătate a acestui an
- Tarom renunţă la ruta către Belgrad, după ce a tăiat şi alte curse către Londra, Barcelona şi Viena în ultimii ani. Cu ce rămâne compania aeriană de stat?
- Exclusiv ZF Corporate Adrian Lotrean, CEO Infinexa: Marea majoritate a companiilor care ajung în default ating acest nivel pentru că au deja probleme interne, iar contextul nefavorabil ale pieţei le scoate la suprafaţă. Dificultăţile unei firme nu prea vin din context