ZF Live. Dana Războiu, preşedintele fundaţiei Naţie prin Educaţie: Peste 1.200 de elevi români din 90 de licee vor participa în weekend la cea mai mare competiţie de robotică din România. Intrarea este gratuită

22 mar 2018 Autor: Răzvan Botea

„Am făcut şanţ până la Ministerul Educaţiei. Am vrut să facem olimpiadă naţională din acest concurs de robotică şi astfel am fi penetrat cu adevărat toate liceele din România. Nu am reuşit.”

În acest weekend se va desfăşura la Sala Polivalentă din Bucureşti ediţia a doua a celei mai mari competiţii de robotică între licee din România, eveniment la care vor participa peste 1.200 de elevi din 90 de licee, premiul fiind calificarea la cea mai mare competiţie de robotică din lume, care se va desfăşura în SUA, unde elevii vor avea şansa să fie remarcaţi de către companii precum SpaceX sau NASA, a spus Dana Războiu, preşedinta fundaţiei Naţie prin Educaţie, în cadrul emisiunii ZF Live.

„În weekend vor fi toate cele 90 de licee implicate în proiect cu peste 1.200 de elevi. E mai mult decât o competiţie de roboţi. Sunt echipe, de 10 până la 15 copii, şi fiecare are rolul lui, este un mini-business. Vor fi şi două echipe inter­naţionale. Compania McCann prin divizia Momentum va fi organizatorul. Sunt viitorii ingineri acolo, viitoarea inteligenţă tehnică a României.” Premiul este invitaţia la finala mondială, care anul acesta se ţine în Detroit. Patru echipe vor fi trimise acolo, faţă de anul trecut când au fost trei: „În SUA, unde e finala, cele mai mari companii din domeniu au standuri: Boeing, SpaceX, NASA, companii uriaşe care nu îşi fac degeaba standurile, îşi aleg după aceea creierele”.

În fiecare an se schimbă tema con­cursului. Anul acesta provocarea robo­ţi­lor este să mute cuburile, să le aşeze astfel încât să construiască un zid şi să recu­noască o imagine care se va schimba la fiecare meci: „Robotul trebuie să citească o hartă care îi arată ce anume trebuie să fa­că în jocul respectiv. La sfârşit trebuie să ia o figurină care este ascunsă printre cu­buri şi să o deplaseze în afara terenului”.

În concurs este implicat în acest moment şi Ministerul Educaţiei, însă competiţia nu are valoare de olimpiadă. Dacă ar fi fost olimpiadă naţională, exista o şansă ca elevii români implicaţi să fie atraşi de facultăţile româneşti în detri­men­tul celor din străinătate, având în vedere că statutul de olimpic le-ar fi faci­litat admiterea într-o facultate de profil: „Am făcut şanţ până la Ministerul Educaţiei. Am vrut să facem olimpiadă naţională din acest concurs de robotică şi astfel am fi penetrat cu adevărat toate liceele din România. Nu am reuşit. Ideea a venit de la un părinte care a zis că toţi copiii aceştia care performează în domeniul roboticii sunt recunoscuţi în afara ţării, au CV-uri bune şi bineînţeles că toţi vor să plece la facultăţi în străi­nă­tate. Dacă ar fi recunoscută ca olim­piadă şco­lară, copiii ar fi recunoscuţi ca olimpici şi asta înseamnă că ar putea intra la fa­cultăţile politehnice din ţară fără examen. Ast­fel, şansa să rămână în ţară este mai mare, iar părinţii vor să rămână copiii în ţară”.

 

 

Ce a mai spus Dana Războiu

♦ Proiectul este pentru modernizarea învăţământului, spus în două cuvinte. Vrem să creştem în fiecare an, să avem încă 30 de echipe noi an de an, până ajungem în 5-6 ani la 20% din numărul total al liceelor din România.

♦ În Statele Unite, părinţii sunt mult mai implicaţi. În România, părinţii nu mai vor să aibă de-a face cu şcoala. Părinţii spun „şcoala să-şi facă treaba, ministerul să-şi facă treaba, eu acasă am grijă de copii mei”. În ţările dezvoltate părinţii sunt implicaţi în viaţa şcolară a copiilor lor.

♦ Creşterea încrederii românilor în profesori este prima schimbare de care are nevoie sistemul românesc de educaţie, iar introducerea roboticii în şcoli este una din priorităţile de vârf: „I-aş învăţa pe copii în special, dar şi pe profesori să gândească out of the box şi să-şi găsească singuri fonduri”.

♦ Învăţământul românesc are nevoie să fie mai practic, modern, astfel încât să fie mai adaptat zilelor noastre. Învăţământul românesc creează nişte copii foarte inteligenţi, dar uşor neadaptaţi.

♦ Schimbarea la nivelul elevilor care nu sunt în top poate veni prin training cu profesorii, încurajându-i. O campanie prin care să spălăm imaginea profesorului. În România în învăţământ ajung uneori cei care nu găsesc locuri în alte părţi. Sunt ţări, precum Finlanda, unde doar primii 10% dintre elevi au voie să fie profesori.

♦ BRD a cerut unei echipe să-i facă un robot de prezentare: „Din câte ştiu, trebuie să şi poată vorbi cu un client. Cred că este mai mult un robot de prezentare”.

♦  Ţinta este să creştem cât de mult putem.  Cel mai greu e să aduni banii, pentru că, spre deosebire de alte proiecte din învăţământ, spre deosebire de olimpiadele şcolare clasice, ăsta e un concurs care presupune o investiţie mare de bani. Noi am strâns anul trecut şi anul acesta peste 1 milion de euro, bani pe care i-am pus toţi în acest concurs: kituri, deplasări, imprimante 3D, piese. Copiii vin la Bucureşti prin Fundaţie, ei nu-şi plătesc nici deplasarea, nici cazarea.

♦  Lumea critică profesorii şi este adevărat că nu toţi profesorii au vocaţie pentru meseria asta. În acest proiect, toţi profesorii implicaţi sunt voluntari, noi nu-i plătim şi ei lucrează voluntar cu copii şi îi numim mentori. Copiii vin de bunăvoie, nu trebuie să tragem de ei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.03.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.