Companiile se vor uita în perspectivă la noul peisaj de riscuri, unde vor găsi riscurile ciber­netice, sănătatea angajaţilor şi riscurile de neîncasare a creanţelor. Din cele trei, ris­cul de neîncasare a creanţelor, de credit co­mer­cial, este foarte mare în economia româ­neas­că, iar în următoarele 12 luni, acest risc va fi călcâiul lui Ahile în economia din Româ­nia, a spus în cadrul emisiunii se busi­ness ZF Live Victor Şraer, CEO al Otto Broker.

„În perioada următoare, companiile se vor uita la noul peisaj de riscuri şi sunt alte riscuri care contează astăzi, precum riscurile cibernetice. Au devenit din punctul meu de vedere riscuri care trebuie puse în top 3 şi tot în top 3 aş pune sănătatea angajaţilor şi riscul de neîncasare a creanţelor, care este foarte mare în economia românească.“

Otto Broker are o specializare impor­tantă în zona asigurărilor de credit comer­cial, iar la jumătatea lunii martie compania a lansat un calculator online de asigurare de credit comercial menit să fie un instrument pentru orice antreprenor, pentru a vedea mai uşor costurile asociate unei asigurări de acest tip.

„Era un proiect mai vechi, dar l-am acce­le­rat văzând că efectele pandemiei ajung şi la noi. Acesta este menit să fie un instrument pen­tru orice antreprenor prin care să vadă foarte uşor cât l-ar costa o asigurare de credit co­mer­cial. Este foarte important în această pe­rioadă în care majoritatea businessurilor vor fi în situaţia în care va trebui să se reorien­teze să îşi caute piese sau clienţi noi cu care nu au experientţă, de la care nu ar vrea să aibă probleme privind neîncasarea facturilor“.

Asigurările de credit comercial existau pe pia­ţă, dar nu erau un instrument foarte utilizat pre­cum în alte ţări, iar importanţa lor este ex­trem de mare, a mai adăugat CEO-ul Otto Broker.

„În ţările în care sunt folosite în mod tra­di­ţional, guvernele au văzut în asigurările de cre­dit comercial soluţii pentru a menţine în­cre­derea în mediul de afaceri. Germania este prima ţară care a lansat o schemă de contra­ga­ran­tare dedicată asigurătorilor de credit co­mercial, tocmai pentru a-şi menţine expu­ne­rea în economie, iar comerţul între com­pa­nii să se desfăşoare în limite de siguranţă. Asigură­torul îşi transferă o parte din risc către fondurile guvernamentale şi îşi poate menţine expunerea la nivelul de dinaintea pandemiei.“

Victor Şraer a explicat că în cazul unui asi­gu­rător de credit comercial, care are aşteptări ne­ga­tive privind economia, teoretic ex­pu­ne­ri­le şi limitele de credit pe care le acorzi ar tre­bui să scadă. Având un astfel de instrument la dis­poziţie, expunerea asigură­to­rilor de credit co­mer­cial în economie poate să rămână la ni­ve­luri comparabile ca cele de dinaintea crizei.

În România există discuţii pentru a se construi o astfel de schemă, aşa cum reiese din declaraţiile premierului, atât pentru tranzacţiile interne, cât şi pentru export.

„Aceasta este o schemă care ar trebui să respecte şi rigorile de concurenţă la nivel european şi ar trebui să ne uităm la modelele care sunt deja aprobate şi validate. Cred că o astfel de schemă ar trebui să fie prezentă cât mai repede în piaţă pentru a avea o şansă mare pentru o evoluţie economică în V“, a spus Victor Şraer.

Creditul comercial este cel mai puternic instrument de finanţare a capitalului de lucru în economia românească şi soluţiile de asigurare de credit comercial, care acoperă riscul de neîncasare a creanţelor, era un risc moderat, dar acum a devenit un risc acut, care trebuie tratat cât se poate de serios.

„Factoringul este un instrument care mai departe poate să crească şi să se dezvolte tot cu o susţinere din partea asigurării de credit comercial, dar este o soluţie de finanţare a capitalului de lucru. Noi vedem interes în creştere pentru a analiza astfel de soluţii şi vedem asta şi din traficul pe care l-a înregistrat calculatorul de credit comercial de pe site-ul nostru“.

Un exemplu al unei acoperiri cu o asigurare de credit comercial poate fi în cazul unei companii din industria alimentelor. În acest caz, plata pentru o poliţă de asigurare de credit comercial ajunge la 15.000 de lei pe an şi ar avea o răspundere anuală maximă de patru ori valoarea primei, a mai adăugat Victor Şraer.

„În acest caz, primeşte asigurare pentru toate tranzacţiile pe care le face şi despăgubirile maxime care pot fi acordate sunt plafonate la niveluri de patru până la de 10 ori valoarea primei plătite. Este o soluţie reală de protecţie în momentul în care eşti o companie care vinde de 1 mil. lei şi ai o limită de credit acoperită de până la 157.000 de lei, adică 10% din cifra de afaceri, este un risc semnificativ acoperit“.

Pentru o companie antreprenorială mijlocie, care nu are un departament propriu de analiză a riscului de credit, nu are analişti financiari care să analizeze riguros fiecare client cu plata la termen, soluţia aceasta este destul de eficientă pentru că nu trebuie să vedem doar preţul riscului, ci trebuie să comparăm cu cât trebuie să cheltuim ca să gestionăm business-ul cu minimă siguranţă financiară. O astfel de poliţă substituie într-o oarecare măsură şi o parte din costurile de evaluare a partenerilor financiari, a explicat CEO-ul Otto Broker.

„Dacă vorbim de o poliţă de credit comercial clasică, pentru o companie cu o cifră de afaceri mai mari de 2-3 mil. euro, acolo fiecare debitor este analizat, primeşte limită de credit care se bazează pe experienţa foarte largă a asigurătorului de credit comercial în spate şi compania beneficieză de informaţii foarte valoroase despre partenerii ei de afaceri. Poţi avea o relaţie foarte bună cu o anumită companie, dar dacă acea companie începe să aibă probleme financiare, acest lucru se va vedea în istoricul de plăţi şi este foarte probabil ca acest lucru să ajungă şi la asigurătorul de credit comercial şi vei fi avertizat din partea asigurătorului“, a mai spus Victor Şraer.

Din punctul de vedere al normelor legislative, problema fundamentală ar fi felul în care se respectă şi se execută contractele comerciale, nu termenul de plată, susţine CEO-ul Otto Broker.

„Nu ştiu dacă reglementarea termenului de plată ar rezolva problema, ci mai degrabă felul în care se respectă şi se execută contractele comerciale este chestiunea care ar trebui să ne preocupe, dacă vorbim de schimbări legislative. Libertartea termenelor de plată eu o văd valoroasă între companii şi în momentul în care pui o limită de x zile,  prin lege, companiile vor tinde să se alinieze la limita aceasta legislativă, deşi unii poate făceau afaceri cu plată la 15 zile şi mergea treaba foarte bine, şi atunci circuitul banilor în economie era mult mai rapid. Ceea ce ne trebuie sunt elemente care să dea încredere partenerilor contractuali, că dacă ceva se întâmplă, creanţa să fie recuperată. Dacă acest lucru durează în instanţă 3,5 sau 7 ani, atunci nivelul de încredere este mic şi automat şi transferul acestui risc printr-o asigurare de credit comercial va fi la un cost mai mare decât dacă executarea contractului comercial s-ar face uşor.“

Având în vedere contextul actual, Otto Broker, având o expunere mai mare în business-ul de retail din centrele comerciale, lovitura pandemiei a fost destul de puternică, mai ales că o bună parte a business-ului este închis în prezent.