ZF la 20 de ani. Evenimentul anului 2014: Banca Transilvania preia Volksbank într-o tranzacţie fulger care îi accelerează ascensiunea la vârful clasamentului bancar

12 nov 2018 Autor: Anelis Baciu

„O oportunitate pe care o întâlneşti o dată în viaţă“ sunt cuvintele care definesc probabil cel mai bine decizia Băncii Transilvania, în prezent numărul doi din piaţa bancară locală, de a prelua Volksbank la final de 2014, în ceea ce avea să fie cea mai mare tranzacţie din piaţa bancară românească din ultimii ani.

Flerul antreprenorial al oame­nilor cheie de la con­ducerea BT a jucat un rol decisiv în transformarea în numai patru luni a oportu­nităţii într-o afacere cu un profit de peste 2 miliarde de lei. Pentru Banca Transilvania în sine, preluarea Volksbank a însemnat însă mai mult de 2,4 miliarde de lei, cât a fost câştigul contabil raportat după semnarea tranzacţiei. Preluarea Volksbank a însemnat deschiderea unei căi de ascensiune rapidă la vârful clasamen­tului bancar sau „o reinventare“ - a treia- după cum spunea Horia Ciorcilă, preşedintele băncii, în con­ferinţa de presă care anunţa tran­zacţia.

Era a treia reinventare după cea de la începutul anilor 2000 când BT a decis să iasă agresiv din zona Transilvaniei şi după cea de la înce­putul crizei când banca a fost silită să răspundă noilor provocări printr-un nou model de business.

Achiziţia Volksbank de către Banca Transilvania este fără îndoială cea mai mare preluare şi fuziune de pe piaţa bancară românească, în condiţiile în care a unit locurile trei (BT) şi nouă (Volksbank) la acea vreme, punând laolaltă active de peste 10 miliarde de euro.

Ideea preluării Volksbank a fost pusă pe masă oficialilor BT în vara anului 2014 de către Heinrich Pecina, un bancher austriac influent în cercurile politice şi financiare de la Viena.

Heinrich Pecina a fost consul­tantul Băncii Transilvania prin firma Vienna Capital, o bancă de investiţii care activează în regiune.

Acţionarii austrieci, francezi şi nemţi ai Volksbank voiau să scape cât mai repede de operaţiunile din România, în condiţiile în care acestea le aduseseră un cost de aproape un mi­liard de euro, pierderile adâncindu-se cu precădere odată cu venirea crizei.

Banca Transilvania a plătit pentru Volksbank România în total 711 mi­lioane de euro, din care 81 de milioane de euro pentru capitalul băncii şi 630 de milioane de euro pentru rambursarea unor linii de finanţare.

Pe de altă parte, expunerea acţio­narilor Volksbank pe operaţiunile din România, linii de credit, depozite şi capital, se ridica la circa 1,6 miliarde de euro.

Un calcul simplu arată că acţio­narii Volksbank şi-au asumat o pierdere de aproape un miliard de euro.

La momentul preluării, respectiv la finalul anului 2014, Volksbank avea active de peste 12 miliarde de lei, o cotă de piaţă de circa 3,5%, 190.000 de clienţi, 1.300 de angajaţi şi 135 de agenţii.

Banca Transilvania, pe de altă parte, avea active de 35,6 miliarde de lei, o cotă de piaţă de 9,8%, 1,9 mi­lioane de clienţi, 6.000 de angajaţi şi 530 de unităţi.

Cifrele Volksbank au arătat mai bine decât cele ale BT în perioada 2008-2009, când ajunsese la active de 22 miliarde de lei şi o cotă de piaţă de aproape 7%.

Criza însă i-a prins pe austrieci cu un portofoliu dezechilibrat, concentrat în sectorul de real estate şi în zona finanţărilor imobiliare de retail. Creditele neperformante ajunseseră să reprezinte 30% din finanţările Volks­bank în acea perioadă.

BT a luat însă banca curată, cu o rată a neperformanţei de circa 8%.

După primirea tuturor apro­bărilor, Banca Transilvania a avut nevoie de opt luni să integreze Volksbank, proces la finalul căruia a tras linie cu active de 44 miliarde de lei, 2,2 milioane de clienţi şi 7.300 de angajaţi. Volksbank a adus pentru BT şi locul secund în clasamentul bancar, la un an de la integrare ce-i drept, cifrele de la finalul anului 2016 indicând active de 51,8 miliarde de lei pentru BT, în comparaţie cu active de 50,7 miliarde de lei pentru BRD.

Experienţa pozitivă cu Volks­bank a încurajat BT să mizeze în continuare pe cartea achiziţiilor, iar la final de 2017 banca de la Cluj a ajuns la un acord pentru preluarea Bancpost de la grupul grecesc Eurobank.

Bancpost are o dimensiune uşor mai redusă decât Volksbank, activele sale însumând 11 miliarde de lei la finalul lui 2017, ceea ce cores­punde unei cote de piaţă de 2,55%.

Rămâne însă de văzut dacă Bancpost, asemenea Volks­bank, va mai aduce un salt în clasament Băncii Transilvania.

anelis.baciu@zf.ro

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.11.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.