În căutarea brandului de ţară. Turismul balnear a ajuns la 1 milion de turişti, dar mai puţin de 5% sunt străini: Staţiunile balneare româneşti suferă de pe urma lipsei de investiţii din ultimii 15 ani

2 feb 2020 Autor: Mădălina Panaete

♦ În atenţia turiştilor români şi străini au revenit staţiunile balneare în condiţiile în care în ultimii ani s-au făcut mai multe investiţii, chiar dacă nu suficiente, care au mai animat unele dintre cele mai cunoscute perle ale turismului românesc ♦ Băile Felix, Călimăneşti – Căciulata, Sovata şi Băile Herculane sunt cele mai vizitate destinaţii balneo de pe plan local, însă turiştii merg şi în căutarea beneficiilor cunoscute chiar şi pe plan internaţional ale unor branduri precum Ana Aslan, Gerovital şi Pellamar.  

Turismul balnear începe să-şi recâştige strălucirea de altădată, astfel că tot mai mulţi turişti aleg să-şi pe­trea­că vacanţele în desti­na­ţii cunoscute pentru beneficiile tera­pe­utice. 

La această creştere au pus umă­­rul investiţiile din ultimii ani în dez­vol­tarea de unităţi de cazare în staţiuni precum Băile Felix, Călimăneşti- Căciu­lata, Băile Herculane şi Sovata. Aceste proiecte de dezvoltare au mai ani­mat zona balneo, deşi drumul este lung pentru a ajunge din urmă ţări pre­cum Ungaria, unde turiştii străini pe­trec anual peste un milion de nopţi de cazare (faţă de 4,4 milioane în România).  

„Activitatea de wellness este într-o continuă dezvoltare, tot mai mulţi hote­lieri îşi construiesc centre spa pentru rela­xare şi wellness. În staţiunile de renu­me din România există o tradiţie pen­tru centrele balneare, multe dintre ele adăugând şi titulatura „spa: sanatio per aqua“.

În aceste centre spa, pe lân­gă tratamentele balneare se fac şi pro­ceduri de relaxare şi wellness. Trata­men­tele wellness au un important rol profilactic, în special în contextul vieţii moderne, când ne confruntăm cu o „patologie de civilizaţie“, spune Iuliana Tasie, vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), organizaţie care a luat naştere în 1993 la iniţiativa a 19 re­prezentanţi din principalele staţiuni bal­neare, cu scopul reprezentării sec­torului balnear pe plan intern şi extern.

Iuliana Tasie ocupă şi funcţia de general manager al Ana Hotels Europa Eforie Nord & Ana Aslan Health Spa.

Ana Aslan este unul dintre cele mai cunoscute nume la nivel global în lupta împotriva îmbătrânirii, cruciada fiind desăvârşită prin realizarea în 1951 a faimoasei formule Gerovital H3. Invenţia a propulasat-o pe cer­cetă­toa­rea româncă în elita mondială a aces­tei ramuri a medicinii şi a trans­format celebrităţi precum Marlene Dietrich, Salvador Dali, J. K. Kennedy şi Charlie Chaplin în „pacienţi“ ai tratamentului realizat de Ana Aslan. Însă, România are o tradiţie îndelun­ga­tă în sectorul balneo, iar în ultimii ani s-au făcut investiţii importante în dez­voltarea unităţilor de cazare cu centre spa din marile staţiuni balneo. Acest lucru a determinat creşterea nu­mărului de turişti din destinaţiile balneo.

De exemplu, în 2018 (ultimele date disponibile) în aceste staţiuni au fost peste 1 milion de turişti, în creştere cu 8% faţă de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Însă, mai puţin de 5% dintre aceştia sunt turişti străini. Cum poate creşte România pe harta celor mai importante destinaţii balneo din Europa? 

„Deşi staţiunile balneare românesti se bucură de un renume internaţional incontestabil în tratarea unei largi game de boli şi afecţiuni, foarte multe dintre amenajările de tratament se află într-o stare precară de funcţionare, ele suferind de pe urma lipsei de investiţii din ultimii 15 ani. În ultimii ani, se constată un amplu proces de modernizare a bazelor de tratament şi dotare a acestora cu aparatură specifică tratamentelor balneare. Acest efort nu este, însă, susţinut prin existenţa unor legi economice menite a încuraja investiţiile: amortizare accelerată, scutiri de taxe vamale, reduceri ale impozitelor pe profit, etc“, este de părere Iuliana Tasie. Ea adaugă faptul că printre punctele slabe ale turismului actual se află şi dependenţa de subvenţiile de stat, dezvoltarea insuficientă sau inexistenţa activităţilor de agrement şi divertisment în majoritatea staţiunilor balneare, infrastructura de acces, folosinţă şi colectare de resurse balneare veche şi insuficientă, dar şi promovare insuficientă pe plan intern şi extern.

În ultimii ani s-au făcut investiţii importante în renovarea unităţilor de cazare din staţiunile balneo şi se anunţă noi proiecte de dezvoltare.

De exemplu, lanţul hotelier ungar Danubius, care deţine trei hoteluri în staţiunea Sovata, a anunţat anul trecut investiţii de peste 8 mil. euro în hotelul Făget, care va avea trei stele comparativ cu două în prezent. Sovata a atras în 2018 (ultimele date disponibile) peste 120.000 de turişti, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Şi la Băile Herculane au fost renovate şi modernizate hotelurile Diana, de trei stele şi Afrodita, de patru stele, pentru a se ridica la o categorie superioară, iar costurile au ajuns la 12 mil. euro, conform ultimelor date.

Pe de altă parte, investiţia în complexul Lotus din Băile Felix, singurul complex balnear de cinci stele din România, i-a costat circa 40 mil. euro pe cei cinci acţionari - SIF Transilvania Braşov, SIF Oltenia Craiova, SC Turism Felix SA, SIF Muntenia Bucureşti şi SIF Moldova Bacău.

De altfel, şi la Călimăneşti-Căciulata investiţiile s-au ridicat la circa 44 mil. euro. Pentru modernizarea hotelurilor şi construcţia unui aqua parc cu 14 bazine, investiţiile au fost de 20 mil. euro, arată datelor furnizate în 2018 de OPTBR. Tot aici a fost construit şi hotelul Orizont, de patru stele, cu capacitate medie şi minibază de tratament şi spa, un proiect în valoare de 10 mil. euro, mai arată sursa citată.

În România sunt 31 de staţiuni balneare, conform datelor publice.

Băile Felix (comuna Sânmartin , jud. Bihor) au avut în 2018 un număr de peste 222.000 de sosiri ale turiştilor, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. Comparativ cu 2008, numărul de turişti din staţiune aproape că s-a dublat. În Călimăneşti, datele INS arată că în 2018 s-au înregistrat peste 164.000 de sosiri ale turiştilor, în uşoară creştere faţă de anul precedent şi dublu faţă de anul 2008.

 

Băile Herculane a primit 140.000 de turişti în 2018, în creştere cu 40% faţă de 2017. Faţă de 2008, numărul de turişti s-a majorat cu 233%.

De altfel, cotidianul britanic The Guardian a inclus Băile Herculane printre cele mai bune zece destinaţii de vacanţă wellness şi spa din estul Europei.

„Românii sunt cei care au pus apele dătătoare de viaţă de la Băile Herculane pe hartă. Cele 15 izvoare termale, numite după zeităţi, inclusiv Diana şi Neptun, au fost iubite şi de Habsburgi, care le-au adăugat splendide căsuţe rococo. (…) Boli neurologice, ale coloanei vertebrale, inflamatorii pot fi tratate cu ajutorul terapiei cu ozon, magnetoterapiei, al băilor din plante, iar oaspeţii cu pachete turistice au acces complementar la băile termale şi saună“, scria The Guardian.

În România sunt 31 de staţiuni balneare

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.02.2020

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.