În căutarea brandului de ţară. Designul tradiţional „ţesut“ în România trece graniţele, condus de antreprenori tineri: Vrem ca oamenii să înţeleagă că e bine să susţinem producătorii locali

16 feb 2020 Autor: Alina-Elena Vasiliu

Apetitul pentru ideile inovative ale artiştilor locali a propulsat şi un festival conceput în jurul acestor îndeletniciri, sub numele Romanian Design Week, cel mai mare eveniment local dedicat industriilor creative.

Designul românesc, indiferent că e pus sub forma obiectelor de decor, a mobilei, a pie­selor vestimentare, s-a conturat ca o nişă a mi­cilor antreprenori, ataşaţi de artă şi tradiţii, dar cu spiritul de iniţiativă în sânge. Aşa au apărut, în Bucureşti, dar şi în restul ţării, sute de ateliere fondate de antreprenori tineri, care, deşi nu au intrat în contact direct cu tradiţiile generaţiilor trecute, vor să ducă mai departe specificitatea designului local. Ei aduc astfel o nouă vibraţie tradiţiilor româneşti.

„Este încurajator că apar tot felul de show­roomuri şi spaţii, medii şi proiecte, festi­va­luri, evenimente şi târguri care cred în de­signul românesc, care educă publicul în acest sens şi care creează o infrastructură. Designerii de produs formează astfel o comu­nitate, se cunosc, au proiecte comune, se în­cheagă o piaţă de design“, spu­ne Andreea Lăzărescu, o tânără absolventă a Uni­ver­sităţii Naţionale de Arte din Bu­cu­reşti, care, ală­turi de co­legul ei Tibe­riu Dăncilă, a creat Cera­mic Sparrow, un atelier localizat în Capi­ta­lă, unde confec­ţio­nează pro­duse din ceramică pre­cum seturi de ceai, clopo­ţei decora­tivi, cutii de biju­terii şi figurine. Vân­zările lor anua­le se si­tu­ea­ză între 15.000 şi 20.000 de euro.

Platforme precum The Institute, Dizainăr sau AlbAlb au un rol defini­to­riu în trans­miterea mai de­parte a ideilor artiştilor lo­cali, precum cei doi antre­pre­nori din spatele Cera­mic Sparrow, dar nu numai.

„Oamenii care vor să în­cu­rajeze astfel de iniţia­ti­ve creative sunt ca nişte bi­ju­terii. Din fericire, sunt tot mai mulţi, odată cu creşterea veniturilor şi acu­mularea expe­rien­ţei de viaţă, schimbarea men­talităţii şi a prio­rităţilor“, povesteşte Cristina Olteanu, o antreprenoare care, la fi­nalul anului 2018, a creat magazinul de artă şi design AlbAlb, dedicat producătorilor români.

Circa 50 de designeri şi artişti expun în ca­drul magazinului ei astăzi, atât din Bucu­reşti, cât şi din provincie, din oraşe ca Sibiu, Timi­şoara, Iaşi, Botoşani, Arad. În AlbAlb, am­plasat în zona Dorobanţi a Capitalei, se reu­nesc bijuterii, marochinărie, textile şi lu­crări de artă purtând „pecetea“ artiştilor locali.

„Vrem să excludem ideea că nu e nimic deosebit la ce se produce în România şi că mai bine cumpărăm de la un brand cunoscut, pentru că e mai ieftin. Aş vrea ca oamenii să înţeleagă că e bine să susţinem producătorii locali din când în când, din orice domeniu ar fi“, spune Oana Ivan, fondatoarea concep­tu­lui Urzeală, un brand de haine inspirate din tradiţiile româneşti.

Proiectul ei a început ca o platformă desti­na­tă păstrării şi continuităţii tradiţiilor locale şi a evoluat ulterior către un business. Aşa a devenit un brand de haine simple, făcu­te de români, cu design de inspiraţie folclorică, in­ter­generaţional, care a ajuns să genereze vân­zări de aproape 10.000 de euro anual. Businessul este 100% românesc, de la concept la croială, imprimare, accesorii şi mână de lucru.

Tradiţiile locale „grăiesc“ însă şi sub alte for­me. Radu Piloca şi Dragoş Jivan, foşti co­legi la Facultatea de Arhitectură, secţia Mobilier şi Amenajări interioare, au transfor­mat un garaj din Timişoara, care stătea gol şi ne­folosit, într-un atelier de mobilă. Au luat sin­gura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătă­cită şi au vopsit garajul cu ea în galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben, un atelier de mo­bilier de mică dimensiune, unicat şi pro­vocator, în Timişoara.

Severina Puiu a creat, la rândul ei, Lada de zestre, un atelier de broderie în comuna Fundata din judeţul Braşov, un sat de munte amplasat între munţii Piatra Craiului şi Bucegi. Acolo şi din mâinile ei iau naştere lenjerii din bumbac, feţe de masă, naproane, perdele şi pernuţe decorative, toate brodate cu motive tradiţionale.

„Client poate fi oricine, fie că vrei un cadou personalizat, ai nevoie să-ţi decorezi casa, eşti o unitate de cazare şi ai nevoie de lenjerii de pat personalizate, feţe de masă, naproane, perdele, pernuţe decorative“, spune Severina Puiu.

Ţesutul covoarelor la război este o altă tradiţie locală, transmisă din generaţie în generaţie, care, la 1 decembrie 2016, a fost inclusă pe lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Flavia Scînteanu şi Andreea Batros au adus o nouă viziune acestui obicei local, creând Dare to rug, un atelier în care „ţes“ idei şi forme prin care vor să promoveze covorul ca obiect de design interior.

Exemplele sunt nenumărate şi sunt în sine dovezi că nu există limite pentru spiritul antreprenorial desprins din tradiţie şi bun-gust. Apetitul pentru ideile inovative ale artiştilor locali a propulsat şi un festival conceput în jurul acestor îndeletniciri, sub numele Romanian Design Week, cel mai mare eveniment local dedicat industriilor creative, organiza de The Institute, o fundaţie coordonată de Andrei Borţun.

Pentru a susţine meşteşugul şi, în general, lucrurile făcute manual româneşte, câţiva tineri au creat în 2015 NOD Makerspace, în zona Timpuri Noi din Bucureşti, un spaţiu de coworking destinat industriilor creative, care, pe lângă spaţiul propriu-zis, pune la dispoziţia chiriaşilor şi echipamentele de lucru necesare. Sabina Baciu, Florin Cobuz, Tamina Lolev şi Sandra Bălăşoiu au creat astfel o comunitate a pasionaţilor de design şi meşteşuguri. Iar comunitatea are încă loc pentru noi membri.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.02.2020

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.