Prezenţa capitalului privat românesc în sectoarele industriale din România

4 aug 2020 Ziarul Financiar

Aceste 21 de sectoare industriale au avut o cifră de afaceri totală de 412 miliarde de lei în 2018, adică o pondere de 27% din cifra totală de afaceri din acel an, de 1.532 de miliarde de lei. Această pondere este foarte apropiată de ponderea industriei în Produsul Intern Brut al României, de circa 25%. Cu acest nivel al industriei în totalul cifrei de afaceri şi al PIB-ului, România este în topul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte prezenţa industriei în economie. Economia românească se bazează într-o măsură mare pe industrie, însă acest fapt nu a aşezat-o încă în rândul ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană, ceea ce într-un fel este un paradox pentru că industria a fost de-a lungul timpului motorul dezvoltării economice în toată lumea.

Astfel, revoluţia industrială de la sfârşitul secolului XVIII, din Marea Britanie, a aşezat Anglia ca primă putere industrială a lumii până la 1900 şi a propulsat-o ca lider geopolitic global pentru secole. Mai departe, Germania, la sfârşitul secolului XIX, şi Statele Unite, în aceeaşi perioadă şi începutul secolului XX, s-au aşezat pe scena lumii prim masive investiţii în industrie, iar locurile lor pe scena globală nici astăzi nu sunt puse sub semnul întrebării. După al Doilea Război Mondial, Japonia şi Coreea de Sud au intrat în clubul ţărilor dezvoltate prin industrializare masivă, iar în ultimele decenii, China a demonstrat că ecuaţia dezvoltării constă chiar şi în prezent în industrializare. De aceea, o evaluare a situaţiei industriilor din România şi a prezenţei capitalului privat românesc în cadrul sectoarelor industriale poate da o măsură pentru dezvoltarea viitoare a ţării.

Datele arată că cel mai important sector industrial din cadrul economiei româneşti este sectorul industriei auto, reprezentat prin două CAEN-uri, CAEN 29 -  Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor şi CAEN 30 – Fabricarea altor mijloace de transport.

Aceste două sectoare desfăşoară împreună, în total, în 2018, afaceri de circa 94 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro), adică 22% din totalul industriei din România şi circa 6% din totalul cifrei de afaceri din economie. În sectorul de fabricare a autovehiculelor de transport, companiile private româneşti au o pondere de doar 7%, având în vedere prezenţa, pe de altă parte benefică, a celor doi mari jucători cu capital străin, Automobile Dacia şi Ford. Este adevărat că în jurul acestora a crescut în ultimul deceniu un ecosistem de furnizori, însă firmele private româneşti şi-au făcut loc cu greutate printre aceştia, fiind multe companii cu capital german, japonez, turcesc sau spaniol producătoare de componente auto.

Există totuşi şi grupuri de companii locale care colaborează cu marii producători de automobile prezente în România, iar printre aceştia se detaşează grupul de companii Group Industrial Componente, controlat de foşti ingineri de la Automobile Dacia, cu afaceri de circa 100 de milioane de euro anual şi 2.500 de angajaţi, care are centre de producţie în Piteşti, Câmpulung, Costeşti şi Curtea de Argeş. Unele companii din acest grup însă nu sunt prezente în CAEN-ul fabricarea autovehiculelor de transport, ci la fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente sau în alte CAEN-uri industriale. Cea mai mare firmă din acesat grup, Gic Nosag Metal SRL, cu afaceri de 402 milioane de lei şi 538 de angajaţi este înregistrată sub CAEN-ul (2.550) Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică, metalurgia pulberilor, aferentă industriei construcţiilor metalice şi a construcţiilor din metal. (Tabel 4)

De asemenea, un alt furnizor puternic al Dacia, cu capital privat românesc, este compania Metaplast din Dâmboviţa, cu o cifră de afaceri pe 2018 de 332 de milioane de lei şi 1.224 de angajaţi, inclusă la CAEN 22 – Fabricarea de produse din materiale plastice. Un mare producător de cutii de viteză de la Sebeş, fabrica Daimler (Mercedes), este inclusă la CAEN 28 – fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente. Deci, industria auto si de componente auto este mai mare decât o indică cele două sectoare cu CAEN-ul specific de fabricare de autovehicule de transport, putând presupune că ajunge la circa 9-10% din cifra de afaceri totală din economie.

Pe locul doi ca importanţă în industrie este industria alimentară şi de băuturi. Industria alimentară, cu o cifră de afaceri de 44 de miliarde de lei în 2018, împreună cu fabricarea băuturilor, cu o cifră de afaceri de 12 miliarde de lei în acelaşi an, au o pondere de circa 3,6% din totalul cifrei de afaceri din economie. Industria alimentară separat este chiar pe locul doi ca valoare, după fabricarea autovehiculelor de transport, însă problema este că a stagnat în 2018 şi, în pofida potenţialului agricol despre care se vorbeşte, a avut o creştere de doar 13% în periaoda 2014-2018, de aproape patru ori mai redusă decât creşterea generală a cifrei de afaceri din economie, în aceeaşi perioadă.

Pe locul patru în topul sectoarelor industriale este fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, cu o cifră de afaceri de 25 de miliarde de lei şi o prezenţă a capitalului privat românesc de 14%.

Pe locul cinci între industriile din România este CAEN 25 – industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, cu afaceri de 23 de miliarde de lei în 2018, în creştere cu 14% faţă de anul anterior. Strâns legată de industria metalurgică, industria construcţiilor metalice este la rândul său un furnizor pentru sectorul construcţiilor şi parcursul său bun din ultima perioadă este legat de cererea tot mai mare din construcţii. În industria construcţiilor metalice capitalul privat românesc are o pondere semnificativă de 46%, ceea ce dacă se ia în calcul că în sectorul construcţiilor capitalul românesc este predominant cu 70-80% înseamnă că se poate dezvolta un pol al capitalului privat românesc şi în această zonă, a construcţiilor metalice şi constructorilor.

O prezenţă bună a capitalului privat românesc, de 62%, este în sectorul fabricării de mobilă, dar cifra de afaceri este de doar 10 miliarde de lei pentru mobilă, sub potenţialul suprafeţei de păduri din România.