Populaţia, tot creditoare netă a băncilor. Românii „împrumută“ băncile de mai bine de 8 ani, depozitele retail fiind mai mari decât creditele

6 iul 2020 Autor: Claudia Medrega

Poziţia populaţiei de creditor net în valută a continuat să crească în T1/2020, atingând un record de 61 mld. lei.

Românii au fost şi în primul tri­mestru (T1) din 2020 cre­ditori neţi în raport cu băncile, atât în lei, cât şi în valută, iar ten­dinţa este ascendentă, în condiţiile avansului creditării totale cu un ritm temperat şi ale preferinţei populaţiei pentru economisirea bancară.

Pozitia de creditor net a popu­laţi­ei a depăşit valoarea de 75 mld. lei în T1/2020, după ce în 2019 trecuse de 60 mld. lei, potrivit datelor BNR. Creşterea faţă de T1/2019 este de peste 26%.

„Un aspect de natură să influenţeze pozitiv capa­citatea populaţiei de a face faţă unor con­diţii nefavorabile este reprezentat de conso­lida­rea poziţiei de creditor net faţă de bănci, rit­mul real anual de creştere a depozitelor ur­mând un trend ascendent (9,8% la T1/2020). În structură, se observă creşterea în continuare a poziţiei nete în valută, depăşind de la un tri­mes­tru la celălalt valorile record înregistrate (61 mld. lei la martie 2020), ca urmare atât a comporta­men­tu­lui de econo­mi­sire, in­clusiv precaut, cât şi a reducerii credi­tă­rii în monede străi­ne“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a raportu­lui asupra stabi­lităţii financiare.

Poziţia de credi­tor net în valută a popu­laţiei înregistrează o creş­tere consistentă, făcând un salt de 42% faţă de nivelul din primul trimestru din 2019, în timp ce ascensiunea faţă de finalul anului 2019 este de peste 12%, până la un record de 61 mld. lei, ni­velul maxim al ultimilor 16 ani, potrivit datelor disponibile.

Pe de altă parte, poziţia de creditor net în lei a scăzut cu 14,4% în martie 2020 compa­ra­tiv cu martie 2019, până la  circa 14,2 mld. lei, deoarece creditele în moneda naţională cresc mai repede decât depozitele în lei.

Populaţia a devenit din anul 2012 creditor net al băncilor după ce în perioada de boom economic frenezia creditării a fă­cut ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depo­zi­telor fiind egalat şi apoi depăşit cu paşi ra­pizi de volumul creditelor. Criza eco­no­mică izbucnită în 2008/2009 a apla­tizat însă brusc dinami­ca creditării, iar redresarea a fost lentă timp de mai mulţi ani.

În 2016, populaţia a redevenit pentru prima dată după circa un deceniu creditor net pentru sectorul bancar pentru resursele în monedă străină.

Împrumuturile pentru populaţie în lei au fost în ultimii ani motorul principal al creditării, urcând preponderent cu ritmuri de două cifre.

Băncile s-au bazat mai mult în ultimii ani pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creştere economică au reprezentat principalul motor de susţinere a creditării.

Instituţiile de credit mizează în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Banca centrală remarcă preferinţa, în continuare, a populaţiei pentru investiţiile sigure în depozite şi numerar, care reprezintă 45% din total active în decembrie 2019.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.07.2020

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.