Ce ne aşteaptă în 2018? Un mare avertisment: Salariile bugetarilor vor ajunge la 9% din PIB în 2018, ca în 2008. „Este o iresponsabilitate care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“.

4 dec 2017 Autor: Adelina Mihai

Cheltuielile cu salariile bugetarilor vor ajunge la 8,9% din PIB în 2018, în creştere faţă de nivelul de 8,3% din PIB în 2017 şi 7,5% din PIB în 2016, arată datele din proiectul de buget pentru anul viitor. Astfel, sa­lariile bugetarilor vor avea anul viitor cea mai ridicată pondere raportată la PIB din ulti­mii nouă ani, arată datele centralizate de ZF.

„Am mai trecut prin perioade în care s-au fă­cut abuzuri, dar nu în halul acesta în care să se dea astfel de salarii. Este o iresponsabilitate, o aro­ganţă şi o mitocănie care mă sperie. Nu le mai e frică de nimic, îşi dau salarii, pensii spe­cia­le şi beneficii de parcă bugetul ar fi un sac fără fund“, a spus Radu Furnică, pre­şedintele com­pa­niei de exe­cu­tive search Leader­ship Deve­lop­ment Solu­tions. El amin­teşte de fap­tul că România se află în­tr-o situaţie simi­la­ră cu cea a Greciei de di­na­in­te de criza financiară glo­ba­lă, un­de locuitorii încă su­fe­ră de pe urma irespon­sabili­tăţii politicienilor.

În 2009, cu un an înainte de tăie­rea cu 25% a salariilor bugetarilor în timpul gu­ver­nă­rii conduse de Emil Boc, salariile bugetarilor repre­zentau 9,5% din PIB.

În valori absolute, cheltuielile cu salariile ce­lor 1,2 milioane de angajaţi din sistemul bugetar vor reprezenta 81 mld. lei, cu 17% mai mult decât estimările pen­tru 2017 şi cu 42% peste chel­tuielile de personal înre­gis­trate în 2016.

Aşa s-a ajuns în situaţia în care unii angajaţi din primării au salarii nejustificat de mari. Cel mai recent caz care a ieşit la ivea­lă este al unei foste secretare din primăria co­munei Păuleşti (judeţul Satu Mare), care a încasat între 2015 şi 2016 venituri nete de 29.000 de lei, dintre care 6.000 de lei reprezenta salariul de bază, restul provenind din diverse sporuri, potrivit Mediafax. 

Faţă de anul 2011, când cheltuielile cu salariile buge­tarilor au avut cel mai scăzut procent din PIB (de 6,9%), masa salarială de la stat din 2018 este de peste două ori mai mare (81 mld. lei în 2018 faţă de 38 mld. lei în 2011).

„Este clar că la stat nu există nicio măsurare a performanţei angajaţilor, nu există obligaţia de a da socoteală pentru ceea ce faci, e un haos complet acest sector. Iar creşterile de salarii reprezintă o alunecare de teren extrem de dăunătoare pentru viitorul economiei, se creează toate premisele pentru ca tinerii care vor să se lanseze într-o meserie să-şi dorească să plece“, a mai spus Radu Furnică.

Potrivit datelor din proiectul de buget pentru 2018, cheltuielile cu salariile bugetarilor se majorează în anul 2018 „pe fondul aplicării legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie  descendentă“.

Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2018 salariile de bază şi sporurile, bonusurile sau alte premii pe care le primesc funcţionarii publici se vor majora cu 25% faţă de nivelul acordat în decembrie 2017, aceasta fiind şi o urmare a aplicării măsurii de transfer al contribuţiilor de la angajator la angajat.

De asemenea, începând cu 1 martie 2018, salariile angajaţilor din sistemul public de sănătate (medici şi asistenţi medicali) se majorează la nivelul salariului de bază stabilit pentru anul 2022, adică vor ajunge la un nivel aproape dublu faţă de cel din 2016.

De creşteri salariale semnificative vor be­neficia şi angajaţii din sistemul de învă­ţă­mânt. Pachetele salariale ale perso­nalului ca­re ocupă funcţii didactice din unităţile de în­vă­ţământ preuniversitar şi universitar de stat se majorează, începând cu luna martie, cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2018. Majorările salariale din sănătate şi din educaţie vor veni în contextul în care şi în 2016 s-au făcut majorări semnificative de salarii în aceste sectoare. Anul acesta, creşterile de salarii din sectorul bugetar s-au concentrat pe alte categorii de sala­riaţi: personal militar, poliţişti, perso­nalul din unele instituţii ale administraţiei publice centrale din domeniul mediului, protecţiei consumatorilor, agriculturii, sportului şi din bibliotecile naţionale.

Cele mai recente date (aferente lunii septembrie din acest an) arată că angajaţii din administraţie publică şi apărare au ajuns la un salariu mediu net de peste 3.800 de lei pe lună (cu 27% mai mult faţă de nivelul din septembrie 2016), cei din sănătate şi din asis­tenţă socială au ajuns la o medie de 2.665 de lei net (+28% faţă de anul anterior), în timp ce în învăţământ au ajuns la aproape 2.300 de lei net (+10% faţă de 2016). Spre comparaţie, salariul mediu net la nivelul întregii economii a ajuns la 2.376 de lei net pe lună, cu 13% peste nivelul de anul trecut.

În ceea ce priveşte numărul de salariaţi din sectorul bugetar, acesta a reînceput să creas­că în ultimii ani, după ce în timpul gu­ver­nării conduse de Emil Boc s-a redus cu circa 200.000, pe fondul pensionărilor şi al îngheţării noilor angajări. În prezent, peste 1,2 milioane de angajaţi lucrează în sectorul bu­getar, reprezentând un sfert din totalul salariaţilor din economie.

De alfel, în primele şapte luni ale anului s-au făcut peste 14.000 de noi angajări, ceea ce înseamnă că aproape una din zece noi angajări de anul aceste s-a făcut la stat.

Dacă în prezent bugetarii au o pondere de 25% în efectivul total de personal, în 1990, când numărul de salariaţi era de 8,1 milioane de persoane, în sectorul bugetar (care nu include şi angajaţii din companiile de stat) lucrau doar 800.000, deci ponderea bugetarilor în totalul salariaţilor era de sub 10%.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.12.2017

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.