Cine a ieşit pe plus? Platformele de livrare la domiciliu au funcţionat cu motoarele turate la maximum în ultimele luni în care pandemia a redus industria de restaurante doar la a găti mâncare pentru acasă

24 mai 2020 Autor: Cristina Roşca

♦ Piaţa platformelor de livrări de mâncare este estimată de ZF la 10-15 milioane de lei ♦ Principalii jucători sunt Glovo şi Foodpanda, însă vine puternic din urmă Tazz by eMAG, platformă rebranduită din EuCeMananc ♦ Recent, Uber Eats a anunţat că iese din România, însă locul său a fost ocupat rapid de Bolt Food, care se pregăteşte de lansarea operaţiunilor locale ♦ Platformele de livrări au lucrat continuu în această perioadă în care pandemia a redus industria de restaurante doar la a găti mâncare pentru clienţii aflaţi în izolare acasă ♦ Jucătorii din industria HoReCa spun pe de-o parte că în această perioadă colaborarea cu platformele specializate i-a ajutat să acopere o plajă mai mare de clienţi ♦ Pe de altă parte, unii proprietari de restaurante sau executivi din industrie afirmă că tarifele cerute de aceste aplicaţii ajung la 30% din valoarea comenzii, un nivel nesustenabil, astfel că se gândesc să renunţe la colaborare ♦ În ceea ce priveşte livrările la domiciliu, jucătorii din industria de restaurante au două variante: merg pe colaborări cu platformele specializate - acesta fiind în special cazul afacerilor mici, dar nu numai, sau lansează un sistem propriu de comenzi şi livrare. Cei mai mulţi le îmbină pe amandouă ♦ Oficialii platformelor de livrări spun că în această perioadă costurile au crescut puternic dat fiind că angajaţii a trebuit dotaţi cu mănuşi şi dezinfectant, costuri care nu s-au resimţit nici la parteneri, nici la clienţi ♦ În prezent, doar cu operaţiunile de livrare şi take away disponibile, reprezentanţii restaurantelor spun că sunt la 15%, 20% sau maximum 25% din încasările normale. După reluarea activităţii în restaurantele fizice ponderea livrărilor ar urma să scadă din nou spre 10% sau chiar sub acest prag.

În cele două luni de stare de urgenţă traficul a scăzut drastic, astfel că pe străzi puteau fi reperaţi uşor angajaţii platformelor de livrări care mergeau pe două sau patru roţi să preia comenzile de la restaurante (şi nu numai) şi apoi să le livreze clienţilor care au fost izolaţi la domiciliu. Câteva mii de restaurante sunt listate pe platforme precum Glovo, Foodpanda sau Tazz by eMAG, care deservesc unele dintre cele mai mari oraşe din ţară.

Piaţa de food ordering şi de delivery este interdependentă cu industria HoReCa. Prin urmare, orice impact asupra acesteia îl resimt şi companiile specializare, spune Andreea Petrişor, managing director al foodpanda.

„Odată cu instalarea stării de urgenţă, la mijlocul lunii martie, am resimţit o uşoară stare de incertitudine care a durat aproximativ două săptămâni. Multe dintre restaurante au fost afectate direct de noile măsuri luate împotriva COVID-19, fiind nevoite să sisteze activitatea cu publicul. Prin urmare, am asistat la o redistribuire a cererii către restaurantele care au rămas deschise pentru comenzile online şi livrare. La începutul lunii aprilie, piaţa de delivery a început să se stabilizeze şi am intrat pe un trend ascendent, acesta fiind susţinut în permanenţă de campaniile noastre interne şi investiţiile făcute pentru a susţine restaurantele partenere“, adaugă ea.

Andreea Petrişor precizează că, aşa cum era de aşteptat, măsurile impuse de autorităţi au dus la o creştere a interesului restaurantelor pentru zona de livrare, fiind singura metodă prin care au putut să îşi continue activitatea în această perioadă.

„Avem foarte mulţi noi parteneri care au decis să se listeze pe platforma Foodpanda şi ne bucurăm să îi sprijinim să se adapteze rapid acestui nou demers în activitatea lor. În ultimele două luni şi jumătate am listat peste 1.000 res­taurante noi partenere la nivel naţional. În acelaşi timp, ne-am asigurat că flota noastră de livratori este pregătită să livreze un volum crescut de comenzi în condiţii de siguranţă, respectând toate recomandările autorităţilor.“ De aceea, în această perioadă au fost angajaţi peste 1.500 de noi livratori în cadrul Foodpanda. Compania este unul dintre principalii jucători de profil din România, alături de Glovo.

„Strategia Glovo pentru 2020 este de a deveni Google-ul oraşelor în care suntem prezenţi şi de a ne extinde în cât mai multe oraşe cu peste 150.000 de locuitori; până în acest moment suntem prezenţi în 14 oraşe din România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Arad, Ploieşti, Brăila, Galaţi, Oradea şi Piteşti) şi vom deschide cel puţin un oraş nou în fiecare lună“, spunea în martie Victor Răcariu, directorul general al Glovo România. Astfel, anul acesta aplicaţia Glovo ar trebui să devină disponibilă în alte opt oraşe noi din ţară, în principiu reşedinţe de judeţ. În urmă cu două luni şi jumătate Glovo colabora cu peste 13.000 de curieri în România - persoane care au cont de curier în platformă, iar numărul acestora urma să crească anul acesta la circa 30.000, conform estimărilor de atunci ale reprezentanţilor locali ai start-up-ului spaniol.

Glovo şi Foodpanda sunt principalii jucători din această piaţă în prezent, mai ales după ce Uber Eats şi-a anunţat ieşirea din România de la începutul lunii iunie. Vine însă puternic din urmă platforma Tazz by eMAG, controlată în propoţie de 54% de retailerul online eMAG. Aceasta activează în 17 oraşe din ţară, având peste 1.000 de restaurante partenere. Mai mult, Tazz by eMAG cooptează o parte din echipa Uber Eats în frunte cu directorul de vânzări, Cătălin Gealapu, cu scopul de a dezvolta reţeaua de restaurante locale partenere şi piaţa din Bucureşti.

ÑActivitatea de livrare este una strategică la noi. Am început-o acum 3-4 ani cu doi parteneri - Foodpanda şi Glovo - cu care am reuşit treptat să acoperim o parte importantă dintre restaurante. Ce am reuşit să facem în această perioadă a fost să accelerăm în aşa fel încât toate cele 26 de oraşe unde suntem prezenţi sunt acoperite de divizia de livrări. Totodată, în această perioadă, McDonaldís a cooptat un partener nou - Tazz by eMag, activ în peste 10 oraşe şi care a început dezvoltarea şi în Bucureşti“, spune Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonaldís România.

În prezent, piaţa de restaurante este dependentă de segmentul de livrări în contextul în care localurile fizice sunt închise pentru clienţi. O bună parte dintre localuri au pariat pe zona de delivery - unele dezvoltând operaţiuni deja existente, altele lansându-le cu această ocazie. Jucătorii care nu au activitate în sectorul de livrări sunt acum închişi total.

Din datele ZF, livrările sunt undeva la 5-7% din toată piaţa de mâncare, adică la 70-100 mil. lei, conform estimărilor ZF. în contextul în care comisioanele sunt de 20-30% la aceste platforme, încasările lor sunt de 10-15 mil. lei dacă se ia în calcul faptul că nu toate livrările se fac prin platforme, unele fiind şi independente, realizate direct de restaurante.

Jucătorii din piaţa de restaurante spun însă că tarifele percepute de platforme sunt prea mari, nesustenabile chiar.

ÑComisioanele nu sunt foarte mari, sunt enorme! La o comandă de 100 de lei, aplicaţia încasează 30% din nota de plată, plus aproximativ 10 lei de la client, adică aproximativ 40 de lei. Prin comparaţie, restaurantul ia 60 de lei - sumă în care sunt incluse costul mâncării, cel cu forţa de muncă, chiria. Noi nu putem supravieţui cu astfel de costuri, nu suntem nici măcar la break-even! Suntem ok să plătim 15% comision, pentru că înţelegem că şi ei au costuri, dar dacă lucrurile vor continua aşa, ne vom retrage din toate aplicaţiile şi vom livra doar direct“, spune Radu Dumitrescu, CEO al grupului de restaurante SHC, care include restaurantele Stadio, NOR, Social 1, Cişmigiu - Bistro La Etaj, 18 Lounge şi The Embassy Park.

Comisioanele cerute de platforme variază între 20 şi 30% de regulă. Valoarea depinde de puterea de negociere a restarantului şi de cât de mult îşi doresc platformele să aibă un anumit jucător ţn portofoliu. În final, comisionul este negociabil.

Oficialii din industria restaurantelor spun că deşi comisioanele sunt mari, fără aceste platforme specializate nu ar fi putut ajunge la un număr la fel de mare de clienţi.

„În momentul în care am fost nevoiţi să închidem aveam deja dezvoltat un sistem de livrare propriu. Nu pot spune că funcţiona la nivel maxim. Am încercat în momentul în care a venit această pandemie să îl creştem cât am putut de mult. Bineînţeles că şi colaborarea cu platformele de livrare - cu toate disponibile pe piaţă la momentul acesta - a ajutat. Aceste platforme percep un comision destul de mare, însă ne-au ajutat să fim aproape de clienţi“, afirmă Dan Dragomir, CEO Trattoria il Calcio.

De partea cealaltă, reprezentanţii platformelor de livrări spun că în această perioadă costurile au crescut puternic dat fiind că angajaţii au trebuit dotaţi cu mănuşi şi dezinfectant, costuri care nu s-au resimţit nici la parteneri, nici la clienţi.

Totodată, Andreea Petrişor de la Foodpanda spune că pentru a putea construi un business sustenabil, este normal să ca platformele să perceapă restaurantelor un comision.

„Comisionul Foodpanda fiind unul mediu şi în linie cu valoarea serviciilor oferite către restaurantele partenere.†Platformele de livrare sunt un canal de marketing specializat, cu acces la o baza de clienţi net superioară celei la care au acces în mod normal restaurantele. Spre exemplu restaurantele care s-au alaturat platformei Foodpanda în 2020 au avut acces instant la peste 1 milion de clienţi relevanţi la nivel naţional.“

Piaţa de livrări la domiciliu, singura activă în această perioadă marcată de pandemia de Covid-19, trece totodată printr-o serie de schimbări odată cu ieşirea Uber Eats şi intrarea Bolt Food. Platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a început deja să negocieze cu restaurantele din piaţă, ba chiar a şi semnat unele contracte, arată datele ZF, pregătindu-se de lansare.

ÑBolt Food va intra pe piaţa cu cele mai mici comisioane de listă de până acum, de 22%. Aceste comisioane pot fi negociate însă“, spune un jucător din piaţă.

în România există, conform celor mai recente date, 35.000-40.000 de restaurante, cafenele şi baruri. Acestea sunt închise în perioada pandemiei şi sunt aşteptate să se redeschidă în câteva săptămâni sau luni în funcţie de evoluţia numărului de cazuri.

Odată cu redeschiderea teraselor iniţial, şi apoi a restaurantelor la interior, apetitul românilor pentru livrări la domiciliu este posibil să scadă. În prezent, doar cu operaţiunile de livrare şi take away disponibile, reprezentanţii restaurantelor spun că sunt la 15%, 20% sau maximum 25% din încasările normale. După reluarea activităţii în restaurantele fizice ponderea livrărilor ar urma să scadă din nouă spre 10% sau chiar sub.

Radu Dumitrescu, CEO al grupului de restaurante SHC: Comisioanele nu sunt foarte mari, sunt enorme! La o comandă de 100 de lei, aplicaţia încasează 30% din nota de plată, plus aproximativ 10 lei de la client, adică aproximativ 40 de lei. Prin comparaţie, restaurantul ia 60 de lei - sumă în care sunt incluse costul mâncării, cel cu forţa de muncă, chiria. Noi nu putem supravieţui cu astfel de costuri, nu suntem nici măcar la break-even! Suntem OK să plătim 15% comision, pentru că înţelegem că şi ei au costuri, dar dacă lucrurile vor continua aşa, ne vom retrage din toate aplicaţiile şi vom livra doar direct.

Dan Dragomir, CEO Trattoria il Calcio: În momentul în care am fost nevoiţi să închidem aveam deja dezvoltat un sistem de livrare propriu. Nu pot spune că funcţiona la nivel maxim. Am încercat în momentul în care a venit această pandemie să îl creştem cât am putut de mult. Bineînţeles că şi colaborarea cu platformele de livrare - cu toate disponibile pe piaţă la momentul acesta - a ajutat. Aceste platforme percep un comision destul de mare, însă ne-au ajutat să fim aproape de clienţi.

Andreea Petrişor, managing director foodpanda: Avem foarte mulţi noi parteneri care au decis să se listeze pe platforma Foodpanda şi ne bucurăm să îi sprijinim să se adapteze rapid acestui nou demers în activitatea lor. În ultimele două luni şi jumătate am listat peste 1.000 restaurante noi partenere la nivel naţional. În acelaşi timp, ne-am asigurat că flota noastră de livratori este pregătită să livreze un volum crescut de comenzi în condiţii de siguranţă, respectând toate recomandările autorităţilor. De aceea, în această perioadă au fost angajaţi peste 1500 de noi livratori.

Victor Răcariu, directorul general al Glovo România: Strategia Glovo pentru 2020 este de a deveni Google-ul oraşelor în care suntem prezenţi şi de a ne extinde în cât mai multe oraşe cu peste 150.000 de locuitori; până în acest moment suntem prezenţi în 14 oraşe din România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Arad, Ploieşti, Brăila, Galaţi, Oradea şi Piteşti) şi vom deschide cel puţin un oraş nou în fiecare lună.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.