Conferinţa ZF/Raiffeisen Branduri româneşti, Galaţi: Cum să îţi construieşti un brand puternic? Brandul este cel care rămâne în urma antreprenorilor, iar ei trebuie să se întoarcă la domeniile în care au expertiză pentru construcţia unui brand puternic

25 iun 2019 Autor: Georgiana Mihalache

Peste 120 de antreprenori locali au participat ieri la evenimentul ZF Branduri româneşti, organizat în parteneriat cu Raiffeisen Bank la Galaţi

Resursele naturale pe care le are o regiune trebuie exploatate de către antreprenori pentru a crea branduri care să se diferenţieze în piaţă.

Producătorii locali şi consumul de pro­duse româneşti ar trebui încu­rajate, iar antreprenorii care vor să dezvolte un brand puternic trebuie să gândească în perspec­tivă şi să încerce să se diferenţieze pe piaţă. Acestea au fost câteva dintre direcţiile dezbă­tute la conferinţa ZF Branduri româneşti, or­ga­nizată ieri la Galaţi de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank România.

Peste 120 de antreprenori locali au participat la evenimentul la care s-a discutat despre poveştile din spatele câtorva dintre cele mai puternice branduri locale, dar şi cum se poate dezvolta mai accelerat regiunea Galaţi-Brăila.

„Un obiectiv al acestor întâlniri este de a inspira, de a da posibilitatea clienţilor să afle, să meargă mai departe. Finanţăm companii româneşti pentru că noi credem în par­teneriat şi perspectivă, pentru că suntem în România. Vrem să arătăm că putem face mult mai mult împreună“, a spus Felix Daniliuc, director executiv Raiffeisen Bank România.

El a sintetizat câteva dintre valorile expuse de antreprenorii brandurilor româneşti din Galaţi, cum ar fi parteneriatul, întoarcerea la tradiţie, expertiza şi experienţa din business.

O schimbare în ceea ce priveşte consumatorul român este că a început să fie atent la ceea ce consumă, astfel că  brandul pe care îl dezvoltă o companie trebuie să fie în concordanţă cu pro­du­sul, potrivit lui Marius Verdeşi, fonda­torul Zimbria, un brand de mezeluri.

El a făcut o comparaţie între brandul unei companii şi un copil, precizând că brandul este cel care rezistă în urma celor care l-au creat.

„Brandul Zimbria a fost o idee inspirată din ceva românesc, puternic. O mare parte din produse provin din ferme şi am vrut să dăm o continuitate, de la bobul de grâu la produsul finit. Avem mare lipsă de oameni care ar trebui să înveţe, fiecare ar trebui să se regăsească şi de partea consu­matorului“, a mai spus Marius Verdeşi.

Sub brandul Zimbria antreprenorul a creat şi o reţea de şapte magazine în oraşe precum Galaţi, Bucureşti, cel mai nou magazin urmând să fie deschis la Cons­­tanţa. Antreprenorul a vorbit des­pre legătura dintre produs şi consu­mator.

„Există piaţă şi fiecare ţară în­cu­rajează consumul local şi produ­cătorii. În cazul în care consumatorul român nu ar vrea să consume un brand local, producătorii nu ar putea rezista în faţa companiilor străine“, a mai spus fondatorul Zimbria.

Bogdan Chiriac, directorul executiv al farmaciilor Myosotis, o reţea regională de circa 120 de farmacii, care a preluat businessul de familie de la tatăl său, a pus accentul pe diferenţierea unui brand în piaţă, aceasta fiind în opinia sa cheia pentru a rezista.

De asemenea, dincolo de imaginea brandului în faţa consumatorilor, o com­panie trebuie să fie atentă şi la relaţia pe care o creează cu angajatorii săi.

„Am vrut să fim recunoscuţi pentru că facem ceva diferit de ceilalţi. Nu poţi să ai un brand fără un brand de angajator. În brandul de consumator poţi să investeşti o anume sumă şi clientul să ştie de tine. Pentru a crea un brand de angajator e important să te asiguri că atragi cei mai buni oameni din domeniu, pentru noi este mult mai important“, a mai spus Bogdan Chiriac.

Pentru acest lucru, angajaţii din farmaciile Myosotis nu au targeturi de vânzări, aşa cum se întâmplă în cazul unor reţele de retail farma din piaţă.

Directorul Myosotis a mai spus că fiecare pacient care ajunge în reţeaua de farmacii pe care o conduce este un test pentru brandul companiei.

În cazul Marcoser, o companie de inputuri în domeniul legumiculturii, distribuind produse de la seminţe până la îngrăşăminte, partea de branding a fost creată intern, iar anul acesta tar­getul de vânzări al companiei este de 10 mil. euro, în creştere de la 8,5 mil. euro în 2017.

„Am făcut totul intern, prin eforturile noastre. Nu am optat pentru externalizare pentru că am considerat că cineva din interior ştie cel mai bine cu ce ne putem diferenţia în piaţă. Oamenii trebuie să se asocieze, să aibă puterea de a da cuiva conducerea“, a spus Valentin Tofan, director de vânzări la Marcoser.

Noile generaţii vin din spate cu idei noi, cu posibilitatea de a se adapta trendurilor din piaţă şi de a dezvolta brandul unei companii într-un timp scurt, folosind noile tehnologii.

Acesta este cazul companiei Pas­sage Food, un business început în 2012, care acum produce la Galaţi sub bran­dul Lolliboni vată de zahăr sau acadele.

„Facem parte din generaţia tânără, cu acces la informaţie, am văzut o isterie în ce priveşte lumea desenelor şi am văzut că asta îi atrage mai mult pe copii. Jucăriile noastre conţin şi lucruri educative, puzzle, rebus şi atunci este mai uşor să mulţumim şi părintele, şi copilul“, a spus Casiana Spânu, director de vânzări la Passage Food.

Evenimentul „Branduri româneşti“ de la Galaţi face parte dintr-un turneu de conferinţe organizate de Ziarul Financiar şi Raiffeisen Bank România în ţară, în oraşe precum Cluj, Iaşi, Constanţa, Timişoara, în care se adună la aceeaşi masă antreprenori care au pus pe harta regiunii din care fac parte branduri puternice, care ajută la dezvoltarea zonei. Partenerii media ai evenimentului de la Galaţi au fost AFIR Galaţi, Monitorul de Galaţi, Obiectiv Vocea Brăilei, Realitatea TV, Zile şi Nopţi, Uniunea Naţională a Patronatului Român.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.06.2019

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.