Conferinţa ZF Mobilio '19: Costurile pentru o reţea 5G naţională ar putea ajunge la 1 miliard de euro de operator. Orange, Telekom, Vodafone şi Digi aşteaptă ca statul să relaxeze regimul autorizaţiilor de construire pentru reţele şi să ceară mai puţini bani la licitaţia 5G

23 apr 2019 Autori: Ioana Nita , Alex Ciutacu , Mircea Nica , Ştefan Stan

Marii jucători de pe piaţa locală de telecom au declarat la conferinţa ZF Mobilio ’19 că vor căuta să partajeze costurile „foarte mari“ de construire pe care la va presupune dezvoltarea 5G

Costurile pentru construirea unor re­ţele de comunicaţii mobile cu tehnologia 5G cu o acoperire şi un nivel de calitate similare cu actuala infrastructură 4G, de peste 90% din populaţie, ar putea ajunge la 1 mi­liard de euro de fiecare operator, dar gradul de acoperire şi viteza cu care reţelele de nouă generaţie vor fi realizate în România depind în mod direct de cât de mare va fi suma cerută de stat la licitaţia de spectru radio şi de relaxarea sau nu a regimului de autorizaţie a construc­ţi­ilor, au declarat reprezentanţii Orange, Tele­kom, Vodafone şi Digi / RCS&RDS la conferinţa ZF Mobilio ’19.

„Dacă ar fi să asumăm că vom crea aceeaşi acoperire la nivel naţional 5G precum cea pe care o avem acum pe 4G şi la un nivel de calitate al tehnologiei 5G similar cu ninvelul de  calitate pe care îl oferim astăzi pe tehnologia 4G aş spune doar atât: un calcul simplu ne arată că probabil va trebui să investim aceeaşi sumă pe care o aşteaptă autorităţile la licitaţia de spectru (1 mld. euro - n. red.). Aceeaşi sumă per operator“, a decla­rat Cătălin Buliga, directorul de tehnologie al Vodafone, numărul doi pe piaţa locală de telefonie mobilă.

„Cifrele de intrare în licitaţia 5G, aşa cum arată acum, sunt foarte mari. Preţul minim de intrare cerut acum în Româ­nia este dublu faţă de media europeană a ţări­lor care au avut licitaţii şi au setat nişte referinţe de preţ“, a adăugat Buliga.

Având în vedere costurile mari pe care le va presupune construcţia reţelei - respectiv suma de un miliard de euro aşteptată de stat la licitaţie dar şi investiţiile propriu-zise în reţea - cei patru operatori vor discuta proiecte de partajare a cheltuielilor.

„Dat fiind că preţul implementării 5G se anun­ţă atât de mare partajarea este clar un subiect actual în ceea ce priveşte 5G. Este greu de presupus că vom avea 4 reţele 5G care aco­pe­ră toată România în mod paralel, este un sce­nariu pe care nu cred că îl vom avea. De ace­ea partajarea este cheia“, a declarat Dorin Odiaţiu, public affairs, partnerships & wholesale director în cadrul Orange România.

Întrebaţi dacă au în plan sau nu să participe la licitaţia organizată de stat, reprezentanţii celor patru giganţi din telecom au declarat că sunt optimişti în legătură cu rezultatul discuţiilor cu Ministerul Comunicaţiilor în legătură atât cu preţul licenţelor cât şi cu schimbarea regimului de autorizaţie a cons­trucţiilor, care este foarte greoi şi ridică bariere semnificative în dezvoltarea infrastructurii.

„În România, 5G va necesita o densitate mult mai mare a site-urilor mobile. Modul în care obţinem autorizaţii de construcţii acum nu ne garantează o dezvoltare eficientă”, a punctat Vladan Pekovic, director executiv tehnologie şi informaţie în cadrul Telekom România.

Problema principală cu regimul actual este că  termenul de obţinere al autorizaţiilor nu este predictibil, a afirmat Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al Digi / RCS&RDS, liderul pieţei locale de cablu TV şi net fix. „Dacă stăm zece ani pentru obţinerea unei autorizaţii nu ne ajută cu nimic să vedem 5G peste 10 ani. (…) Cea mai mare problemă a birocraţiei actuale este că nu ai un termen până la care poţi să obţii autorizaţiile, din cauza procesului complicat şi a modului de tratare a reţelelor de telecomunicaţii - la fel ca şi orice altă construcţie civilă”.

Operatorii au trei mari probleme în legătură cu construcţia reţelelor: amenzile introduse anul trecut pentru lucrări fără toate autorizaţiile, numărul prea mare de documente solicitat şi eliberarea greoaie a autorizaţiilor, a afirmat Dorin Odiaţiu, public affairs, partnerships & wholesale director în cadrul Orange România, liderul pieţei locale de telecom.

„Nivelul amenzilor (din OUG 114 - n. red.) este nefezabil pentru că mai multe astfel de amenzi practic ar duce la ieşirea de pe piaţă a unui operator sau a altuia, ceea ce nu credem că este interesul nimănui. Se prevede un regim mai dur de sancţiuni, ceea ce înseamnă că trebuie să existe şi un regim mai clar şi mai transparent şi mai uşor de autorizări. Aici de asemenea Ministerul Comunicaţiilor doreşte să se implice, s-a implicat, a anunţat un grup de lucru cu industria pentru rezolvarea acestui aspect, suntem foarte interesaţi să participăm şi să contribuim cât mai rapid la o îmbunătăţire a acestui regim. Ceea ce ne dorim şi am spus de fiecare dată, tot o spunem de câţiva ani, este o secţiune specială pentru telecom în ceea ce priveşte construcţia de infrastructură. Nu se poate ca atunci când pui o antenă pe un stâlp să fie la fel de complicat ca atunci când faci un pod peste Dunăre.”

„În contextul actual de legislaţie, a pune o fibră pe doi stâlpi are acelaşi regim de autorizare ca o clădire de 50 de etaje. Autorităţile sunt deschise şi până în septembrie există un efort comun pentru a reface acest regim de autorizare”, a afirmat şi Cătălin Buliga.

România nu trebuie să rămână în urmă în cursa de adopţie a 5G, dar ar trebui şi să se asigure că nu face greşeli în acest proces, care să afecteze piaţa în următorii 15 ani, a avertizat Vladan Pekovic. „5G este important. Nu aş pune-o doar în contextul României, ci şi la nivel global. Se aşteaptă ca 5G să fie motorul unei noi revoluţii industriale. Nu vorbim doar de servicii cu latenţă redusă, ci şi de alte funcţionalităţi 5G care adaugă multe beneficii fostelor tehnologii 4G. (…) Din punctul de vedere al preţului, România este cea mai competitivă piaţă din Europa. Şi calitatea este foarte bună. Este o piaţă foarte dificilă în care să faci business. Trebuie să fim conştienţi că succesul 5G nu ţine doar de achiziţia de frecvenţe, ci de tot procesul de dezvoltare. E mai bine să amânăm câteva luni decât să ne plângem 15 ani.”

Viteza cu care operatorii vor dezvolta reţelele 5G în România este direct dependentă de câţi bani le vor rămâne operatorilor de investit după licitaţie, a afirmat Cătălin Buliga. „Totul va depinde de două elemente: cât la sută vom putea orienta către 5G din bugetul actual versus cât va trebui să investim în spectru şi cât de repede ne va permite legislaţia să facem această dezvoltare”.

O altă tehnologie care va duce la o creştere a vitezelor şi a fiabilităţii comunicaţiilor fără fir este Wi-Fi 6, care va fi complementară cu cea 5G, a punctat în cadrul discuţiei Ioana Manea, inginer presales în cadrul Cisco România, subsidiara gigantului american care domină piaţa globală de echipamente de reţelistică.

„Wi-Fi 6 aduce viteze de 4-5 ori mai mari decât Wi-Fi 5, dar partea importantă pe care o aduce este fiabilitatea. Din punctul nostru de vedere, Wi-Fi 6 şi 5G sunt tehnologii complementare. Există verticale ce pot fi acoperite doar cu una sau cu cealaltă, dar cele mai multe beneficiază de complementaritatea celor două. Standardul Wi-Fi 6 se aşteaptă a fi ratificat la finalul acestui an. Au început să apară device-uri compatibile şi infrastructură care să suporte, dar standardul oficial va veni la sfârşitul anului.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.04.2019

Read this article in English on www.ZFEnglish.com
Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.