Ce spun datele statistice: Românii „creditează“ băncile. Economiile populaţiei depăşesc creditele date de bancheri. La finalul lunii septembrie populaţia avea o poziţie de creditor net faţă de bănci

19 dec 2017 Autor: Claudia Medrega

Ritmul încă temperat al creditării şi o mai mare orientare spre economisire au făcut ca românii să-şi menţină în primele nouă luni din acest an poziţia de creditor net în raport cu băncile, la sfârşitul lunii septembrie înregistrându-se un avans de aproape 42 mld. lei între depozitele acumulate şi datoriile către sistemul bancar.

„În perioada ianuarie-septembrie a anului 2017 poziţia de creditor net a sectorului popu­laţi­ei faţă de sectorul bancar s-a menţinut la un ni­vel adecvat, de 41,7 miliarde lei. Se observă con­tinuarea evoluţiei pozitive a poziţiei de cre­di­tor net în valută, în contextul diminuării cre­ditului acordat de bănci în monedă străină“, se arată în cel mai recent Ra­port asupra stabilităţii fi­nan­­­ciare realizat de BNR.

Populaţia a devenit în ultimii ani creditor net al băncilor, după ce în pe­rioada de boom eco­nomic frenezia creditării fă­cuse ca românii să fie net datori în relaţia cu in­sti­tuţiile de credit, stocul de­po­zitelor fiind egalat şi apoi de­păşit cu paşi repezi de volumul cre­ditelor. Criza economică a aplatizat însă brusc dinamica creditării, iar redresarea a fost lentă în ultimii ani.

Anul trecut, populaţia a devenit pentru pri­ma dată în ultimii 10 ani creditor net pentru sec­torul bancar pentru resursele în monedă străină. În anul 2016, poziţia de creditor net a sec­torului populaţiei faţă de sec­torul bancar (lei şi va­lută) s-a îmbunătăţit, atin­gând nivelul de 42,9 mld. lei.

În perioada ianuarie 2017 - septembrie 2017, poziţia netă de creditor în valută a populaţiei a crescut cu 7,9 mld. lei, în timp ce componenta în lei s-a redus cu circa 8,4 mld. lei.

Populaţia continuă să se bazeze prepon­derent pe economisirea bancară, care a ajuns să reprezinte circa 30% din activul financiar total la iunie 2017, potrivit BNR.

Depozitele populaţiei s-au menţinut pe o tendinţă pozitivă, dar şi-au diminuat ritmul de creştere, cel mai probabil în contextul intensificării consumului.

Depozitele s-au majorat în termeni anuali cu 8,7% în iunie 2017, comparativ cu o creştere de 12,7% în decembrie 2016. Capacitatea de economisire a populaţiei este totuşi redusă în România, în viziunea BNR.

Majoritatea deponenţilor, respectiv 83%, aveau economii sub formă de depozite bancare de sub 2.200 de euro, conform datelor la sfârşitul anului 2016.

Băncile au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creştere economică au reprezentat principalul motor de susţinere a creditării.

Băncile se bazează pentru finanţare în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioada de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

După primele nouă luni din 2017, populaţia avea la bănci depozite în lei şi valută de 171,1 mld. lei, reprezentând aproape 60% din totalul sumelor economisite de sectorul privat. Depozitele în lei ale românilor cumulau la finele lunii septembrie

107,5 mld. lei, în timp ce sumele economisite de populaţie în valută erau de 63,6 mld. lei. Practic, aproape două treimi din depozitele populaţiei sunt economii păstrate în lei.

Pe partea de creditare, împrumuturile acordate de bănci populaţiei totalizau după nouă luni circa 120 mld. lei. Finanţările pentru populaţie în moneda naţională înregistrau la finele lunii septembrie o creştere anuală de 21,5%, până la un sold de 77,3 mld. lei. Pe de altă parte, împru­muturile în valută pentru persoane fizice au avut un declin de 10,6%, la 42,7 mld. lei.

În timp ce împrumuturile pentru populaţie în lei au fost în primele nouă luni din acest an motorul principal al creditării, urcând cu ritmuri de două cifre, de peste 20%, creditele pentru companii în lei cresc deocamdată cu 10-12%.

Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor şi populaţiei până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR, prin diminuarea ratei dobânzii de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

Pe de altă parte, împrumuturile private în valută şi-au continuat declinul, dar ritmul de scădere s-a mai temperat în ultimele luni.

Şi cumulat, volumul împrumuturilor sectorului privat este în continuare mai scăzut comparativ cu soldul sumelor economisite de populaţie şi companii la bănci, iar raportul credite/depozite a ajuns după primele nouă luni din acest an la 80,3%, conform datelor BNR.

Nivelul scăzut al acestui raport indică faptul că există în continuare spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi capitalul, şi lichiditatea necesare pentru finanţarea economiei, după cum au recunoscut şi bancherii.

În ultimii doi ani piaţa creditării s-a mai redresat, după ce a fost marcată de letargie în primii ani de criză. Însă volumul creditării a rămas în urma stocului depozitelor.

Soldul creditelor totale a ajuns în septembrie la 232,7 mld. lei, depăşind cu 7,3% nivelul din aceeaşi lună de anul trecut, cel mai rapid avans din ultimii cinci ani. Avansul depozitelor a fost de 10,8%, faţă de septembrie 2016, până la 286,4 mld. lei.

Raportul credite/depozite a devenit subunitar în România în vara anului 2014, pentru prima dată din 2007, iar până acum creditele nu au reuşit să se apropie de nivelul depozitelor.

În perioada de boom economic şi explozie a creditării, sistemul bancar românesc avea un raport credite/depozite de 120-130%.

Dacă la vânzarea de credite noi dobânda are un cuvânt greu de spus, la depozite remuneraţia oferită de bănci nu pare să fie chiar atât de importantă.

Vânzările de credite noi au crescut pe măsură ce dobânzile au scăzut, însă situaţia nu este aceeaşi în cazul depozitelor noi atrase, atât populaţia, cât şi companiile continuând să plaseze resurse la instituţiile de credit indiferent de bonificaţia oferită.

Bonificaţiile oferite de bancheri pentru depozitele populaţiei practic s-au înjumătăţit, dobânda medie coborând sub 1%.

 

Raportul credite/depozite, subunitar din 2014

Raportul credite/depozite a devenit subunitar în România în vara anului 2014, pentru prima dată din 2007, iar până acum creditele nu au reuşit să se apropie de nivelul depozitelor.

În perioada de boom economic şi explozie a creditării, sistemul bancar românesc avea un raport credite/depozite de 120-130%.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.12.2017

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.