Cu cât scade factura la întreţinere după termoizolarea blocurilor

22 apr 2013 Autor: Andreea Neferu

Vezi galeria foto Blocurile de locuinţe construite în ultimii ani satisfac cerinţele de performanţă energetică, însă cea mai mare parte a apartamentelor din România sunt finalizate înainte de Revoluţie şi sunt destul de puţin performante energetic. Motivele sunt vechimea lor şi exigenţa normativelor de calcul termotehnic care a crescut cu trecerea timpului. Mediafax Foto

Cu alte cuvinte, o familie de două persoane care locuieşte într-un apartament cu două camere din Bucureşti şi care plăteşte lunar 400 de lei la întreţinere în perioada de iarnă ar putea să facă economii de peste 120 de lei pe lună în sezonul rece, când se resimte cel mai bine impactul anvelopărilor de blocuri, potrivit calculelor ZF.

„Factura la întreţinere se reduce în func­ţie de economia de energie. (…) Economia de energie în urma reabilitării termice a clădirii poate fi diferită, între 30% şi 70%, în funcţie de caz, de performanţa clă­di­rii înainte de reabilitare, de soluţia propusă pentru termoizolare, dar şi de condiţiile climatice ale zonei în care este amplasată clădirea“, spune Stelian Bâra, director de co­municare al Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR).

Energia termică, principala utilitate publică la care se pot face economii odată cu finalizarea termoizolării, s-a scumpit semnificativ în ultimii ani, dublându-şi practic preţul în perioada 2005-2012, arată calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cele mai importante majorări de preţ au avut loc înainte de criză, în 2006-2007, cu aproape 20% anual, dar şi în 2011, când energia termică a ajuns să coste mai mult cu circa 16% faţă de anul anterior. Agentul termic ce ajunge în caloriferele românilor s-a scumpit inclusiv anul trecut, cu peste 1%.

Clădirile sunt încadrate, în funcţie de clasa de performanţă energetică, în cinci categorii: A, B, C, D sau E, unde A este clasa cea mai performantă din punct de vedere energetic, iar E – cea mai slabă. Dacă blocurile de locuinţe construite în ultimii ani satisfac cerinţele claselor A sau B, totuşi cea mai mare parte a apartamentelor din România sunt finalizate înainte de Revoluţie şi sunt destul de puţin performante energetic. „Majoritatea clădirilor cu destinaţia de locuinţă în România nu au fost expertizate din punct de vedere energetic niciodată, dar o statistică pe un eşantion mic de clădiri arată faptul că majoritatea celor construite între anii 1950 şi 1975 sunt în clasa D şi E. Motivele pentru performanţa energetică scăzută sunt vechimea clădirilor şi exigenţa normativelor de calcul termotehnic în clădiri, care a fost scăzută şi a crescut treptat, cu trecerea timpului“, mai spune Bâra de la AAECR.