Factura pentru marea schimbare la faţă a blocurilor din România: termoizolarea celor 3 milioane de apartamente construite înainte de Revoluţie costă 10 mld. euro

24 apr 2013 Autor: Radu Racu

Vezi galeria foto Un număr de 800 de blocuri ar putea fi reabilitate termic în Bucureşti până la finalul lui 2013 dacă planurile anunţate de municipalităţi se concretizează, toate însă cu un cost exorbitant.

Calculul privind costul termoizolării blocurilor româneşti a fost făcut de experţi din cadrul JASPERS, un grup de specialişti rezultat în urma unui parteneriat între Comisia Europeană, BERD, BEI şi grupul bancar german KfW. „Estimarea a fost făcută cu rol orientativ pentru a justifica necesarul total de investiţii“, a declarat Cătălin Surdeanu, director general adjunct pe programe de finanţare europeană în cadrul Ministerului Dezvoltării.

Din punctul de vedere al eficientizării energetice, fondul de locuinţe din România oferă o perspectivă descurajantă: din cele aproape 85.000 de blocuri existente, circa 95% au fost construite înainte de 1990, conform celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică. Programele de reabilitare termică desfăşurate până în prezent au acoperit doar câteva mii de blocuri. Dacă se ia în calcul faptul că majoritatea proiectelor derulate până în prezent au fost finanţate de primării, în situaţia în care modelul de execuţie a lucrărilor de până acum se menţine, soldul de blocuri rămas pune o presiune uriaşă pe banii publici.

„Ar fi un efort uriaş din bani publici şi nu este necesar ca autorităţile să se implice integral în această iniţiativă“, a spus Koen Delanghe, manager de program în cadrul Direcţiei Generale Pentru Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene.

Pornită în 2009 din birourile Ministerului Dezvoltării, iniţiativa de reabilitare termică a blocurilor „comuniste“ s-a blocat la scurt timp din cauza măsurilor de austeritate bugetară impuse de criza economică, fiind preluată ulterior de primării, mai ales ca măsură principală în majoritatea programelor electorale. Cei mai mulţi bani au fost cheltuiţi în Bucureşti, oraşul cu peste 700.000 de apartamente dispuse în 9.000 de blocuri comuniste, unde primăriile de sector au pus programul în capul afişelor electorale.

Astfel, aproape 320 de milioane de euro au fost cheltuite de cinci din cele şase primării de sector în intervalul 2009 – 2012, pentru reabilitarea a 1.200 de blocuri, conform datelor furnizate ZF de administraţi­ile locale. Primăria sectorului 5 nu a răspuns la solicitarea ZF. Costurile lucrărilor au fost suportate de cele mai multe ori integral de administraţia locală, fără nicio contribuţie de la asociaţiile de bloc, iar sursele de finanţare au provenit de la bugetul local, iar în unele cazuri din credite de la Banca Europeană pentru Investiţii.

„Contribuţia sectorului public este prea mare. Este un model nesustenabil“, afirmă Koen Delanghe, referindu-se la modelul de finanţare folosit în Bucureşti. „Pe de o parte este nevoie de bani publici pentru încurajarea proiectelor de eficientizare energetică, dar, pe cât posibil, trebuie ca lucrările să fie finanţate din fonduri private“, a declarat oficialul european.

Proiectele anunţate pentru anul acesta în Capitală nu schimbă însă schema de finanţare de până acum. Un număr de 800 de blocuri ar putea fi reabilitate termic în Bucureşti până la finalul lui 2013 dacă planurile anunţate de municipalităţi se concretizează, toate însă cu un cost exorbitant. Spre exemplu, anul acesta, Primăria sectorului 2 are în buget alocată suma de 363 de milioane de lei (82 milioane euro) pentru reabilitarea termică a blocurilor. Suma reprezintă 40% din bugetul total al municipalităţii pe anul acesta şi aproximativ o treime din costul total al stadionului Naţional Arena, construit la 3 kilometri de sediul instituţiei, una dintre cele mai moderne megastructuri ridicate în România în ultimele două decenii.

Alternativa din 2013 vine de la fondurile europene prin Programul Operaţional Regional, prin intermediul căruia sunt disponibile pentru clădiri de proprietari şi clădiri de companii finanţări totale de 300 de milioane de euro, din care jumătate este contribuţia Guvernului României, însă criteriile mai restrictive de accesare a banilor care includ o contribuţie proprie din partea proprietarilor, precum şi standarde de calitate mai stricte în privinţa execuţiei nu au generat un interes foarte mare din partea primăriilor.

De la finalul anului 2012, de când ministerul Dezvoltării a lansat apelul pentru depunerea de proiecte în cele opt regiuni de dezvoltare, până la jumătatea lunii aprilie au fost întocmite doar 13 cereri de finanţare prin fonduri europene, dintre care din Bucureşti doar de către Primăria sectorului 3, afirmă Cătălin Surdeanu, director general adjunct pe programe de finanţare europeană în cadrul ministerului. „Sunt foarte multe proiecte în pregătire, dar lumea e reticentă pentru că trebuie să contribuie şi cu fonduri proprii, chiar dacă e vorba de 20%, în condiţiile în care unele programe desfăşurate până acum, cum sunt cele din Capitală, acopereau costul lucrărilor în proporţie de 100%“, afirmă oficialul din cadrul ministerului.

Din cele aproape 85.000 de blocuri existente, circa 95% au fost construite înainte de 1990

Conform legislaţiei europene, proiectele sunt finanţate într-o cotă de 60% din fondurile UE, restul de 40% fiind acoperit cu bani de la primării şi asociaţiile de bloc. Totodată, proiectele care solicită finanţare europeană trebuie să subscrie unor standarde de calitate mai ridicate în privinţa execuţiei. „Am cerut ministerului să elaboreze nişte criterii mai stricte, dar am lăsat la latitudinea instituţiei normele“, a declarat Koen Delanghe.

Finanţările se acordă doar pe bază de proiect care include un audit energetic şi presupune, acolo unde e cazul, şi lucrări de izolare la subsolul blocului. Din cele 13 solicitări pentru finanţare europeană, jumă­tate au fost depuse de oraşe din Moldova, respectiv Iaşi, Botoşani şi Galaţi. Principala condiţie pentru aprobarea proiectului este însă reducerea consumului de energie al clădirii cu 40%. „Nu e sufiecient doar să fie cald în casă pe timp de iarnă, aceste condiţii trebuie asigurate cu un consum redus de energie“, spune Cătălin Surdeanu.