Zborul cu balonul cu aer cald, o afacere care prinde contur

14 apr 2013 Autor: Mădălina Dediu Panaete

Pasiunea pentru zbor a lui Costel Benţe, 40 de ani, din Bucureşti a devenit şi o afacere în anul 2000, când şi-a cumpărat propriul balon cu aer cald.
 
Chiar dacă deţinea licenţă pentru pilotarea avioanelor uşoare, după ’90, Benţe s-a ocupat de mai multe afaceri mici. A început să con­struias­că măsuţe şi lam­pa­dare din lemn, a continuat cu comerţul cu produse alimentare, iar în 1996 şi-a deschis o fabrică mică de bomboane în care avea la un moment dat chiar şi 30 de angajaţi.
 
Cu toate acestea nu a renunţat la ideea de a zbura şi de a-şi cumpăra propriul balon cu aer cald. În 2000 şi-a cumpărat balonul cu aer cald înmatriculat YR 9003 pe care a plătit peste 20.000 de dolari.
 
„Primul client a fost un coleg de la şcoala de zbor, un reprezentant al unei firme din străinătate care a dorit să işi facă publicitate prin intermediul bannerelor montate pe balon“, îşi aminteşte Benţe.
 
În România, potrivit estimărilor lui Benţe, sunt doar 11 astfel de aparate dintre care doar 5-6 funcţionează. „Sunt scumpe, foarte scumpe, iar românul cu pasiune pentru zbor nu-şi permite o astfel de achi­ziţie. În plus, este foarte mult de muncă pentru a-l pune în stare de zbor şi asta îi descu­rajează pe cei mai mulţi. Pentru o oră de zbor te trezeşti vara la 4.30 şi te întorci la 11. Numai să-l montezi şi să-l gonflezi du­rea­ză apro­xi­mativ 45 de minute şi ai nevoie de o echipă formată din 4-5 persoane“, ex­plică el.
 
Un zbor pentru două persoane cu balonul cu aer cald costă circa 200 de euro de persoană. Preţul scade o dată cu creş­terea numărului de ocupanţi în balon.
 
„Un zbor publicitar costă 600 de euro pe oră, însă acest preţ scade odată cu numărul de ore contractate conform unei grile de preţ“,  spune antreprenorul. A avut contracte şi pentru 130 de ore de zbor, iar printre clienţii importanţi de-a lungul timpului au fost Ursus, Romex­terra Bank, RBS, Avon sau Coca-Cola. „În România nu este un canal de comunicare foarte uzitat, de aceea poate reprezenta o oportu­ni­tate pentru mărcile din România să înceapă să îl folosească“, a declarat Lore­dana Caradimu, new business & strategy director, Ogilvy & Mather România
 
„Din 2008 a scăzut publicitatea, dar a crescut uşor numărul zborurilor de agrement, ceea ce este un semn bun.“
 
Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

DIN ACEEASI CATEGORIE:
vezi mai multe