Incubatoarele de afaceri, o soluţie pentru dezvoltarea IMM-urilor
2 apr 2013
Tot mai mulţi mici antreprenori au încercat în ultimii ani să îşi dezvolte companiile intrând în aşa-numitele incubatoare de afaceri, structuri create pentru a sprijini start-upurile, văzute ca o soluţie de salvare a afacerilor, mai ales în perioade de criză. De câţiva ani, Guvernul a lansat un program de sprijin financiar acordat firmelor "incubate" în urma căruia acestea beneficiază pentru o perioadă de trei ani de suport financiar, servicii de consultanţă şi spaţii pentru birouri.
Un antreprenor care a beneficiat de avantajele "incubării" este Gabriel Iorga, proprietarul companiei Royal Tech Int din Constanţa, care în urmă cu doi ani a fost inclusă în proiectul de incubAT, derulat de Guvern prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM).
"Aveam compania înfiinţată de puţin timp atunci când am primit sprijin financiar prin acest program, iar suma de aproximativ 20.000 de lei a fost utilizată pentru achiziţia de echipamente (laptopuri, sistem de videoconferinţe etc.). Dacă iniţial serviciile oferite erau de training, în prezent ne concentrăm pe dezvoltarea de software", a spus Gabriel Iorga, care conduce un business cu afaceri de 200.000 de lei anul trecut.
Şi Mariana Roşca, care gestionează un business cu acelaşi nume, a încercat să îşi dezvolte afacerea în domeniul producţiei de articole croşetate sau de accesorii decorative din localitatea Vidrasău (jud. Mureş) cu ajutorul incubatorului. Ea spune că obţinerea unei astfel de finanţări este o "gură de aer" pentru meşterii populari.
"Includerea în aceste incubatoare este o oportunitate imensă pentru micii meşteri populari şi pentru micii întreprinzători. Pentru cei care nu au studii de specialitate şi care nu au fonduri, aceste finanţări sunt vitale pentru afacere", spune Mariana Roşca. Din păcate, spune ea, nu a putut folosi banii primiţi de la AIPPIMM din cauza unor probleme personale, iar acum se luptă cu problemele de finanţare pentru spaţiu şi achiziţia de materiale, dar şi cu competiţia venită din partea competiţiei asiatice.
"Am produse care se vând cu adaos comercial de 100% în Sighişoara, unde o geantă din macrame pe care eu o vând cu 50 de lei la preţ de producător se vinde în magazin cu 100 - 110 lei. Avem nevoie de un investitor care să se ocupe de găsirea de clienţi şi de încheierea contractelor, pentru că meşterii populari nu au timp de astfel de lucruri", spune Mariana Roşca.
De competiţia venită din partea asiatică s-a lovit şi Jorj Pavel Dimitriu, un alt antreprenor care a avut compania "incubată" prin intermediul programului derulat de AIPPIMM şi care a obţinut finanţare în urmă cu trei ani. Compania sa Ceradim D.J din Braşov se ocupă cu producerea şi comercializarea produselor din ceramică.
"Pe moment ajutorul venit din partea incubatorului te ajută, dar uşor-uşor ţi se iau toţi banii înapoi, prin chirii sau alte costuri. E un fel de împrumut, m-a ajutat să cumpăr ustensilele în urmă cu trei ani, însă în domeniul meu de activitate afacerea merge foarte greu. Particip la târguri şi expoziţii din toată ţară, însă în continuare există foarte multe chinezării, aşa că este foarte greu să susţii o afacere în acest domeniu", spune Pavel Dimitriu.
Pentru 2013, Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (AIPPIMM) a publicat pe site un proiect propus pentru a fi bugetat, menit să ajute la dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii.
Proiectul incubAT este coordonat de AIPPIMM şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în colaborare cu autorităţile locale din zonele ţintă.
Ce prevede proiectul pentru finanţarea incubatoarelor de afaceri în 2013
Programul incubAT are ca obiectiv dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din România, prin înfiinţarea unor noi incubatoare de afaceri, precum şi prin dezvoltarea incubatoarelor de afaceri deja existente.
Pentru 2013 se estimează acordarea de finanţări nerambursabile pentru 200 de IMM-uri şi pentru deschiderea a două incubatoare noi.
Guvernul va acorda pentru construcţia şi/sau renovarea/reabilitarea şi amenajarea fiecărei noi unităţi pentru incubator de afaceri o sumă de maximum 500.000 lei şi de maximum 200.000 lei pentru reabilitarea/renovarea şi reamenajarea clădirii incubatorului la începutul fiecărui nou ciclu de incubare.
Prin program se alocă fonduri pentru achiziţionarea de echipament IT&C şi mobilier pentru utilarea fiecărui nou incubator, în limita maximă de 150.000 lei.
Sursa: http://www.aippimm.ro/
Avantajele "incubÂrii" unei IMM
Firmele selectate sunt găzduite într-un incubator de afaceri pe o perioadă de 3 ani, timp în care beneficiază de sprijin financiar, spaţii pentru birouri şi servicii de consultanţă.
Companiile primesc spaţii de birouri dotate cu mobilier şi echipamente IT şi, în limita suprafeţei disponibile, spaţii de producţie.
Antreprenorii au acces la săli de curs şi săli de conferinţe, au acces la utilităţi şi servicii de telecomunicaţii.
În anii trecuţi, antreprenorii primeau alocaţii financiare nerambursabile pentru acoperirea costurilor de start-up (în limita a 20.000 lei pe firmă) şi alocaţii financiare nerambursabile pentru acoperirea costurilor cu utilităţile (în limita a 3.000 lei pe firmă pe an).
Companiile "incubate" primeau consultanţă specifică nevoilor firmei pe parcursul perioadei de incubare (în limita a 5.000 lei pe firmă) şi sprijin în participarea la cursuri, târguri, expoziţii şi alte activităţi de promovare (cofinanţare prin alocaţii financiare nerambursabile în limita a 9.000 lei pe firmă).
Sursa: www.incubat.ro
Micii antreprenori spun că ajutorul venit din partea incubatorului îi ajută, dar "uşor-uşor ţi se iau toţi banii înapoi, prin chirii sau alte costuri. E un fel de împrumut, m-a ajutat să cumpăr ustensilele în urmă cu trei ani, însă în domeniul meu de activitate afacerea merge foarte greu".
Includerea în aceste incubatoare este o oportunitate imensă pentru micii meşteri populari şi pentru micii întreprinzători. Pentru cei care nu au studii de specialitate şi care nu au fonduri, aceste finanţări sunt vitale pentru afacere.
Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
- Exclusiv ZF Corporate Cum stă Primăria Bucureşti şi sectoarele la absorbţia de fonduri europene: doar 3 din 10 euro programaţi în ultimii patru ani au fost cheltuiţi. În total, s-a ratat cheltuirea a 8,5 miliarde euro în Bucureşti
- Primăria Sectorului 4 lansează licitaţia pentru proiectarea şi execuţia magistralei M4 de metrou, tronsonul dintre Gara de Nord şi Gara Progresul
- Bugetul ţării în T1/2024: Cheltuielile cresc necontrolat cu 23% la 168 mld. lei. Veniturile cresc puţin peste program, cu 16%, până la 132 mld. lei. Deficitul a ajuns deja la 2% din PIB, adică 36 mld. lei
- Exclusiv ZF Corporate Radu Dinescu, UNTRR: Dezvoltarea infrastructurii şi accesul total în spaţiul Schengen ar creşte eficienţa companiilor de transport, generând în paralel atragerea de noi investiţii şi dezvoltarea economiei
- Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Doamnă Mihaela Nabăr, ne vine greu să credem că în România doi copii din zece se culcă flămânzi. Aşa ceva este imposibil în ţara cu zeci de malluri gata să se deschidă