Adeziv nemţesc de Neamţ: planurile gigantului Henkel în România

11 apr 2013 Autori: Andreea Neferu , Radu Racu

Nemţii de la Henkel se pregătesc să deschidă prima fabrică importantă de adezivi din zona Moldovei, tocmai în judeţul Neamţ, într-o perioadă în care investiţiile în industria materialelor de construcţii au pierdut din elan, iar cei mai mulţi jucători se luptă cu cererea în scădere şi cu un şir lung de insolvenţe şi falimente. Andrei Dumitrescu, directorul de marketing şi de vânzări al diviziei de adezivi a Henkel, afirmă că dacă nu ar fi avut finanţare europeană pentru acest proiect nu ar fi realizat investiţia în această perioadă.

Pe de altă parte, tot el recunoaşte că noua fabrică va reduce din presiunea de pe unităţile de producţie ale Henkel din Pantelimon şi Câmpia Turzii care, oarecum atipic pentru această piaţă, au lucrat la supracapacitate în ultimul an, când vânzările de materiale de construcţii ale companiei au atins, în lei, nivelul din perioada de boom. Cum se pregătesc nemţenii de venirea nemţilor şi ce aşteptări are Henkel de la piaţa construcţiilor în pragul finalizării unei investiţii de 12 milioane de euro?

Începând cu luna februarie, de mai multe ori pe săptămână, George parcurge cei aproape 15 kilometri dintre comuna Costişa către oraşul Roznov pentru a ajunge la noul său loc de muncă. De la sfârşitul lunii aprilie, când va începe oficial producţia la noua fabrică de adezivi a grupului Henkel, nemţeanul va face naveta în fiecare dimineaţă lucrătoare.

„Acum, cu vremea asta, ne strângem câţiva băieţi şi venim cu o maşină, dar din primăvară încolo venim şi cu bicicleta, nu e asta o problemă. De muncă să fie“, spune uşor entuziasmat George, un bărbat trecut uşor de 30 de ani, care va face parte din echipa de 70 de oameni care ar putea produce circa 200.000 de tone de adezivi sub brandul Ceresit în fabrica din Roznov, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.

Pe panoul de la intrarea în fabrică scrie că investiţia în capacitatea de producţie a nemţilor s-a ridicat la 48 de milioane de lei (aproape 12 milioane de euro), buget acoperit din fondurile Henkel, dar şi de la UE, care a contribuit cu 2,5 mil. euro, în timp ce Guvernul României a alocat aproape 400.000 de euro pentru proiectului grupului german, în cadrul unui program de susţinere a regiunilor mai puţin dezvoltate din România.

„Dacă nu obţineam finanţarea europeană, nu mai realizam investiţia“, spune Andrei Dumitrescu, directorul de marketing şi de vânzări al diviziei de adezivi a Henkel, arătând că şi giganţii din business îşi caută sus­ţinerea, fie ea financiară sau non-financiară, nu numai la compania-mamă, ci şi în facilităţile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

Situat la 15 kilometri de Piatra-Neamţ, Roznovul este cel mai tânăr oraş al judeţului, avansat în „rang“ odată cu reforma administrativă din anul 2003, însă nu există multe indicii care să departajeze urbea de comunele din jur. Un parc de pe marginea drumului naţional găzduieşte una dintre cele mai frumoase biserici din

Neamţ, iar localitatea are şi o gară, două-trei clădiri administrative şi câteva filiale de bănci. Acestea sunt cele mai vizibile semne ale urbanizării, în rest doar o staţie de betoane şi câteva ateliere şi depozite stau mărturie a activităţii economice din zonă.

Hala în care poţi detona o bombă

O industrie care produce materiale de construcţii te-ar putea trimite cu gândul la dezordine, praf şi moloz, însă pentru moment, înainte de începerea oficială a producţiei, fabrica este imaculată.

„Aici putem să detonăm o bombă şi nu are niciun efect în exterior“, spune un angajat al Henkel, referindu-se la depozitul de spume al fabricii. Produsele acestea au cel mai mare risc de explozie, motiv pentru care pereţii depozitului sunt din beton cu o grosime de peste un metru.

„În cazul puţin probabil al unui incident, depozitul se izolează, iar pompierii intră abia după ce focul s-a stins prin instalaţiile din interior. Măsurile de siguranţă sunt conforme cu cele mai ridicate standarde germane“, afirmă angajatul care şi-a asumat rolul de ghid.

Tot ca un „standard german“ sunt probabil şi restricţiile din curtea exterioară a fabricii. „Utilajele nu pot fi fotografiate. E secret de serviciu“. Avertismentul vine ferm de la directorul fabricii, Ivan Codin, un economist absolvent a două facultăţi din cadrul Universităţii din Galaţi.

Cu 20 de ani în urmă, Roznovul depindea, la fel ca alte aşezări din jur, de plat­forma industrială de la Săvineşti, specializată în producţia chimică, un pro­iect mamut construit în timpul regimului comunist.

Câteva mii de oameni au lucrat jumă­tate de veac acolo, până la destră­marea industriei, spre finalul anilor ‘90. Astfel, doar o mică fracţie din platformă mai este funcţională în prezent, iar semnele se văd de la Roznov sub forma unui coş de evacuare a gazelor gălbui-roşiatice de amoniac, dar şi în datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Judeţul Neamţ este mai sărac decât celelalte regiuni unde Henkel deţine fabrici de adezivi (Cluj şi Ilfov), dar şi comparativ cu media naţională. Astfel, salariul mediu net din Neamţ se ridica în noiembrie 2012 la circa 1.156 de lei, cu 27% sub media la nivel naţional, în timp ce rata şomajului din judeţ este la acelaşi nivel cu media naţională, de circa 5,4%. Astfel, se poate calcula că peste 10.500 de persoane din Neamţ sunt pe listele cu ajutoare de şomaj.

O investiţie precum cea realizată de Henkel produce locuri de muncă direct, dar poate genera afaceri şi alţi angajaţi pe orizontală.

Cum văd reprezentanţii Henkel aceas­tă investiţie şi ce aşteptări au de la piaţa construcţiilor? „Fabrica de la Roznov va fi funcţională din aprilie. Important este că aceasta va reduce presiunea pe celelalte două fabrici pe care le avem în Pantelimon şi la Câmpia Turzii, care au lucrat la supracapacitate în ultimii ani“, spune Andrei Dumitrescu, directorul de marketing şi de vânzări al diviziei de adezivi a grupului care deţine în portofoliu şi produse de îngrijire a locuinţei şi cosmetice.

Noua unitate de producţie îi va ajuta pe nemţi să-şi dubleze ponderea exporturilor în cifra de afaceri, astfel că dacă anul trecut livrările în străinătate au generat aproximativ 2-3% din rulaj, în 2013 acestea ar urma să ajungă la 5% din business.

Fabrica de la Roznov a fost construită pe un teren de 36.000 de metri pătraţi şi loturile din jur permit o eventuală extindere viitoare. Această fabrică majorează cu aproape 40% capacitatea de producţie de materiale de construcţii a Henkel în România, până la 700.000 de tone pe an, în condiţiile în care primele două fabrici de adezivi şi de materiale de construcţii ale grupului, din Pantelimon şi Câmpia Turzii, pot livra până la 500.000 de tone pe an.

Henkel România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 607 milioane de lei (136,2 milioane de euro), în creştere cu aproximativ 12% faţă de anul anterior, însă nemţii nu oferă informaţii cu privire la ponderea diviziei de adezivi în totalul rulajului de pe piaţa locală. La nivel mondial, partea de materiale de construcţii a generat anul trecut circa jumă­tate din vânzările totale de 16,5 miliarde de euro ale grupului german.

Ca în perioada de boom

O contribuţie importantă la avansul businessului Henkel de anul trecut au avut-o vânzările de adezivi, care au consemnat în 2012 un avans de 15%. De altfel, Dumitrescu spune că în 2012 s-a atins nivelul de vânzări în lei din perioada de boom, respectiv anul 2008.

„Creşterea vânzărilor diviziei de adezivi se datorează în parte şi faptului că anul trecut am lansat produse noi, am venit cu noutăţi, pe care am încercat să le promovăm cât mai bine“, spune reprezentantul Henkel.

Circa 40% din vân­zările diviziei de adezivi sunt realizate cu produse lansate în ultimii trei ani, iar dintre acestea adezivul pentru montarea gresiei şi faianţei Ceresit CM 11 PLUS este „vedeta“ celor de la Henkel, înregistrând vânzări anuale de peste 10 milioane de euro.

Cu o fabrică nouă în portofoliu şi un acces mai facil la potenţialii clienţi din zona Moldovei, nemţii şi-au propus o creştere a cifrei de afaceri şi pentru acest an, când avansul segmentului de adezivi s-ar putea situa la 10%. Creşterea va veni atât dintr-o aşteptată majorare a producţiei, dar şi din creşterea preţurilor, în condiţiile în care Henkel a scumpit la începutul anului cu circa 3-4% toate grupele de produse ale diviziei de adezivi.

„Scumpirile au fost cauzate de creşterea preţurilor la materii prime şi la combustibil. Pentru 2013, putem spune că deocamdată aceste majorări de preţuri acoperă bugetele aprobate anul acesta, dar încă nu putem spune dacă vor mai exista scumpiri sau nu în 2013. Totul depinde de evoluţia preţurilor la materii prime“, explică Dumitrescu.

Preţurile atrag clienţii în lanţurile DIY

Compania este prezentă în toate reţelele de comerţ modern, care generea­ză circa 35-40% din vânzările diviziei de adezivi, în timp ce în zona comerţului tradiţional Henkel lucrează cu 25 de distribuitori.

Retailul tradiţional a început în ultimii ani să piardă teren în favoarea lan­ţurilor de bricolaj şi este probabil ca şi în anii următori ponderea vânzărilor prin comerţul modern să crească atât în cazul Henkel, cât şi în cazul altor producători de materiale de construcţii.

„Există circa 130 de magazine de do-it-yourself cu suprafeţe de peste 7-8.000 de metri pătraţi, în raport cu 5.000 de magazine şi locaţii unde se face comerţ tradiţional, deci faptul că a crescut ponderea reţelelor moderne în vânzări nu se explică neapărat prin faptul că sunt mai accesibile. Explicaţia ţine mai degrabă de faptul că există un standard mai ridicat şi o altfel de senzaţie de cumpărare. De asemenea, preţurile, promoţiile îi atrag pe clienţi“, mai spune Dumitrescu.

Compania a livrat anul trecut produse pentru proiecte precum clădirea de birouri Sky Tower, cel mai înalt imobil din România, sau noul terminal al Aeroportului Otopeni. De asemenea, produsele Henkel au mers şi către reabilitări termice, în special în Bucureşti.

„Pe partea de reabilitări termice, cea mai mare problemă e cea legată de încasarea banilor“, spune managerul Henkel. Un segment care a evoluat destul de bine anul trecut este şi cel al centrelor comerciale, domeniu în care Dumitrescu speră să fie respectate graficele de construcţie pentru a avea livrări.

Creşterea pieţei, spre 5%

Henkel activează pe o piaţă a adezivilor care în cel mai fericit scenariu a înregistrat o stagnare anul trecut, iar în cel mai pesimist caz a fost pe un minus de 3-5%. Pentru 2013, nemţii mizează pe o creştere de o cifră a pieţei locale de adezivi, „dar probabil mai aproape de 5% decât de 10%“, spune Dumitrescu.

El adaugă că motorul de relansare al sectorului de profil este conectat şi la mediul politic: atât timp cât din punct de vedere politic va exista stabilitate, va reveni şi încrederea consumatorilor şi apetitul pentru renovări sau construcţii noi.

„Incertitudinile politice şi economice i-au făcut pe consumatori să fie reticenţi în a investi. Oamenii ţin banii în bănci momentan, dar sperăm că vor recăpăta încredere şi vor începe să investească în renovări sau construcţi.i“

Iar tocmai această speranţă i-a determinat pe nemţii de la Henkel să înceapă, în plină criză, construcţia unei a treia fabrici pe piaţa locală.

Dispuse în cele trei mari regiuni istorice, la distanţe de circa 300-400 de kilometri una de alta, fabricile de la Pantelimon, Câmpia Turzii şi Roznov ale grupului german vor putea acoperi cererile de adezivi - mai mici sau mai mari - din întreaga ţară. Numai şantiere să fie!

Ce companii au mai făcut fabrici În criză

Xella Ro. Divizia locală a grupului german Xella, a finalizat în 2009 o fabrică de BCA (foto) în localitatea Păuleşti, judeţul Prahova, în care a investit 32 mil. euro.

Symmetrica. Producătorul de pavele, borduri şi rigole deţinut de Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu a construit pe timp de criză patru fabrici, în care a investit, cumulat, circa 13 mil. euro. Prima a fost inaugurată în 2010, la Podul Iloaiei, în judeţul Iaşi, cea de-a doua în 2011, la Bolintin Vale, iar ultimele două anul trecut, la Prejmer (jud. Braşov) şi în localitatea Şintereag (jud. Bistriţa).

Baumit România. Producătorul de materiale de construcţii, parte a concernului austriac Schmid Industrie Holding, a finali­zat în prima parte a anului 2010 o investiţie de 20 mil. euro în construcţia unei fabrici (foto) de mortare uscate la Bolintin-Deal, jud. Giurgiu.

AdePlast. Producătorul de materiale de construcţii controlat de Marcel Bărbuţ a fost unul dintre cei mai activi investitori în noi linii de producţie în perioada de criză. Compania începe anul acesta producţia de mortare la Roman, în urma unei investiţii de circa 10 mil. euro. De asemenea, Bărbuţ anunţa la mijlocul anului trecut că vrea să investească 2,8 mil. euro într-o nouă fabrică la Ploieşti, unde va produce polistiren grafitat.

Cemacon. Producătorul de cărămizi a finalizat în 2010 o investiţie de 28 mil. euro într-o fabrică la Recea (foto), o localitate aflată lângă Zalău. Lucrările la această fabrică au început în 2007, în plină perioadă de boom a pieţei imobiliare.

Knauf Gips. Divizia locală cu acitvităţi pe piaţa de gips-carton şi de ipsos a grupului german Knauf a deschis anul trecut prima sa fabrică pe piaţa locală, la Aghireşu, în judeţul Cluj, unde produce ipsosuri. Reprezentanţii companiei nu au precizat însă valoarea investiţiei.

Siniat România. Fosta companie Lafarge Arcom Gips a anunţat recent că va începe în iunie construcţia unei fabrici de plăci de gips-carton la Turceni, în apropierea termocentralei de la care va primi materiile prime, proiectul necesi­tând o investiţie de 50 mil. euro. Investiţia este finanţată în totalitate de grupul belgian Etex, proprietarul Siniat România, iar fabrica va începe să producă efectiv în martie 2015.

Wienerberger. Producătorul austriac de cărămizi a anunţat la începutul anului trecut că vrea să construiască o nouă fabrică de cărămizi în judeţul Iaşi, în urma unei investiţii de aproximativ 22 mil. euro. În prezent însă reprezentanţii companiei nu au un termen clar privind finalizarea noii capacităţi de producţie.

 Compania germană este prezentă în toate reţelele de comerţ modern, care generea­ză circa 35-40% din vânzările diviziei de adezivi, în timp ce în zona comerţului tradiţional Henkel lucrează cu 25 de distribuitori