Incapacitatea de plată la oamenii de afaceri locali:12 din cele mai mari 100 de companii controlate de români sunt în insolvenţă
1 apr 2013
Confort Timişoara (Georgică Cornu), Romstrade (Nelu Iordache - arestat sub acuzaţiile de deturnare de fonduri, delapidare), Romet Buzău (Constantin Toma) sunt cele mai mari trei companii private româneşti care au intrat în insolvenţă în ultimul an.
La cinci ani de la debutul crizei businessul antreprenorial românesc pare cel mai zdruncinat, iar zecile de mii de insolvenţe nu au lovit doar micile afaceri de familie, ci au lăsat urme adânci şi în topul celor mai mari companii cu capital privat românesc.
Începând din 2009 ZF a întocmit anual un clasament al celor mai importante 100 de firme puse pe picioare de antreprenori locali. În 2010, spre exemplu, cei mai mari 100 de antreprenori aveau pe mână companii cu vânzări cumulate de 47 mld. lei şi aproape 90.000 de angajaţi.
Doisprezece dintre aceste companii se află acum în insolvenţă, o situaţie dificilă, dacă nu chiar dramatică, în primul rând pentru cei peste 6.500 de salariaţi. Dacă în anii de boom băncile stăteau la coadă pentru a le oferi împrumuturi pentru dezvoltarea afacerii (Romstrade a luat un credit sindicalizat de 140 mil. euro de la un consorţiu de bănci condus de Credit Suisse - de exemplu), acum cozile sunt formate de aceleaşi bănci, dar şi din creditori mai mici care au de recuperat datorii care depăşesc în unele cazuri cifrele de afaceri ale firmelor în cauză.
Situaţia s-a schimbat aşadar radical, iar acum falimentul pândeşte o parte dintre marile companii locale aflate în insolvenţă. Efectul în lanţ loveşte însă cel mai puternic în economia locală, pentru că un business mare care intră în incapacitate de plată trage după el zeci de furnizori mai mici. Este cazul unui producător de mezeluri din judeţul Alba, cu afaceri de 4-5 mil. euro, care spune că "lovitura decisivă" care l-a dus în insolvenţă i-a fost dată de magazinele Mic.Ro ale lui Dinu Patriciu, care la rândul lor au intrat în faliment.
Pentru mulţi antreprenori insolvenţa a reprezentat ultima soluţie, iar unul dintre ei - Constantin Toma - a admis într-un interviu acordat ZF că decizia de a cere insolvenţa mai multor firme din grupul Romet (cu vânzări cumulate de 300 mil. euro şi 2.000 de angajaţi) a fost "ruşinoasă şi dureroasă, dar era necesară pentru a continua".
Sunt însă şi situaţii fericite (cazul Leonardo), unde reorganizarea a repus businessul pe picioare, astfel că reţeaua românească fondată la Oradea de Florin Panea merge înainte şi se bate cu retailerii străini care au intrat în ultimii ani pe piaţă.
Dincolo de discuţiile legate de factorii care au dus la marile insolvenţe (gradul mare de îndatorare e cel mai adesea invocat de practicienii în însolvenţă) sau de uşurinţa cu care se ajunge la acest pas în România, rămâne realitatea statistică a celor 12 companii mari controlate de antreprenori care au intrat în morişca blocajului financiar şi care trag după ele şi câteva sute de furnizori şi salariaţi.
Omul de afaceri Constantin Toma, a fondat holdingul Romet Buzău, pe care l-a dus la afaceri de 300 de milioane de euro şi circa 2.000 de angajaţi, dar la începutul acestui an s-a văzut nevoit să solicite intrarea în insolvenţă a celor mai importante firme din grup pentru a se restructura şi continua activitatea.
Imperiul construit de Nelu Iordache a început să se zdruncine la sfârşitul anului trecut, când omul de afaceri din Giurgiu a fost arestat, fiind acuzat de delapidare. La scurt timp, firma sa de construcţii Romstrade a intrat în insolvenţă, iar CNADNR a reziliat cele mai importante contracte.
Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
- Firmele chinezeşti investesc peste graniţe în cel mai alert ritm din ultimii opt ani
- Deficitul bugetar a trecut de 2% din PIB la trei luni din an, dar 57% din cheltuieli care nu-şi găsesc corespondentul în venituri sunt consemnate în dreptul investiţiilor
- Exclusiv ZF Corporate Cum stă Primăria Bucureşti şi sectoarele la absorbţia de fonduri europene: doar 3 din 10 euro programaţi în ultimii patru ani au fost cheltuiţi. În total, s-a ratat cheltuirea a 8,5 miliarde euro în Bucureşti
- Primăria Sectorului 4 lansează licitaţia pentru proiectarea şi execuţia magistralei M4 de metrou, tronsonul dintre Gara de Nord şi Gara Progresul
- Bugetul ţării în T1/2024: Cheltuielile cresc necontrolat cu 23% la 168 mld. lei. Veniturile cresc puţin peste program, cu 16%, până la 132 mld. lei. Deficitul a ajuns deja la 2% din PIB, adică 36 mld. lei