De ce creşte numărul de studenţi la medicină?

Un medic rezident câştigă 200 de euro în România, de zece ori mai puţin decât în Occident

14 feb 2013 Autor: Corina Mirea

Facultăţile de medicină şi farmacie din România s-au desprins de curentul pierderilor masive de studenţi pe care cele mai multe instituţii de învăţământ superior le-au înregistrat în ultimii ani, ajungând să numere anul trecut peste 54.500 de tineri (cu circa 56% mai mulţi decât în 2005). În acelaşi timp, la facultăţile cu profil tehnic, economic sau pedagogic numărul tinerilor care s-au înscris la ciclul de licenţă a scăzut cu valori cuprinse între 7% şi chiar 50% în perioada 2005- 2012.

De ce a crescut numărul studenţilor de la medicină şi farmacie, în timp ce facultăţile la “modă” au început să înscrie tot mai puţini tineri?

“Mulţi tineri se îndreaptă spre medicină pentru că există mai multe oportunităţi de angajare, în special în sistemul privat, dar au şi posibilitatea de a lucra în afara ţării. Asta înseamnă că au certitudinea că pot lucra în condiţii decente, cu aparatură performantă şi îşi pot face meseria la cele mai înalte standarde. De asemenea, statutul de medic este valorizat de societate”, este de părere Monica Băluţă, directorul de HR al Medlife, cel mai mare operator de pe piaţa serviciilor medicale private, cu un rulaj de aproape 60 de milioane de euro anul trecut. În sistemul privat din România, salariul pe care îl poate câştiga un medic cu experienţă ajunge şi la 3.500 de euro net pe lună. Asta în timp ce în străinătate salariul unui medic rezident porneşte de la 2.000 - 2.500 de euro net pe lună şi poate creşte chiar până la 4.000-5.000 de euro net lunar (în cazul specialiştilor), spune Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul APT, firmă cu activităţi în resurse umane.

Deşi câştigurile financiare ale unui medic ce a ales să profeseze în spitalele de stat din România sunt cel puţin de două ori mai mici ca în străinătate, există şi tineri care încă mai au încredere în sistemul de sănătate din ţară şi care în ciuda “atractivităţii” ofertelor din Germania, Franţa sau Marea Britanie au rămas să profeseze chiar şi pentru salarii de bază de puţin peste 800 de lei net pe lună.

“Din generaţia mea, în care eram în jur de 80 de studenţi, cam 75% din ei au plecat să lucreze în străinătate. Chiar din grupa mea de nouă persoane cinci sunt în prezent afară şi încă două par a vrea să îi urmeze. M-am gândit şi eu de-alungul timpului că aş putea face acest pas şi sper că nu voi fi nevoită să recurg la asta, pentru că sunt ataşată de familie. În plus, în ciuda faptului că ducem lipsă de anumite resurse reuşim să ne descurcăm, şi există şi spitale în care poţi să lucrezi în condiţii bune”, precizează Andreea M, 27 de ani, medic rezident în primul an, specializată în pediatrie. Ea câştigă lunar un salariu de bază de 860 de lei net (aproape 200 de euro), la care se poate adăuga un spor din salariu, în funcţie de spitalul în care lucrează sau tipul de stagiu, ce poate ajunge şi la 100%. În acelaşi timp, salariul de bază al unui medic primar de laborator, care lucrează într-un spital de stat şi care are o experienţă de aproape 30 de ani în domeniu este de sub 3.000 de lei (circa 700 de euro), câştigul net lunar total ajungând şi la 4.000 de lei (aproape 1.000 de euro) cu sporuri precum cel de noapte sau de muncă (de “periculozitate”). De altfel, luând în considerare specializarea, condiţiile de muncă sau vechimea, un medic primar de laborator poate avea un salariu mai mare decât un chirurg. Iar în funcţie de specificul spitalului, unii doctori care lucrează în unităţi medicale ce nu au program de gărzi de noapte au un salariu mai mic, neavând sporuri pentru noapte.

 

 

 

 

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.