Ce spun „rasdacele“ despre desfiinţarea pieţei: Pe noi nu ne-a consultat nimeni, dar nu e momentul potrivit pentru transferul pe bursă

10 feb 2013 Autor: Roxana Pricop

Managerii companiilor listate pe piaţa RASDAQ au stat deoparte de disputele dintre CNVM, BVB şi investitori privind desfiinţarea pieţei şi susţin că nu este atât de importantă piaţa pe care sunt tranzacţionate acţiunile firmelor pe care le conduc atât timp cât acestea respectă regulile de transparenţă. Ei mai spun că în condiţiile actuale listarea la bursă nu li se pare atractivă.

La fel ca în 1996, când s-a înfiinţat piaţa RASDAQ prin listarea a peste 5.000 de companii intrate la tranzacţionare fără ca multe dintre acestea să ştie, şi acum, în 2013, cele o mie de companii rămase la tranzacţionare au fost spectatori la discuţiile de desfiinţare a pieţei purtate în CNVM, BVB şi investitorii reprezentaţi de Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC).

O decizie a fost deja luată în privinţa desfiinţării RASDAQ. Joi, 7 februarie, CNVM a decis să trimită un proiect de lege Ministerului de Finanţe prin care vizează desfiinţarea pieţei.

Proiectul oferă dreptul şi posibilitatea societăţilor comerciale tranzacţionate pe piaţa RASDAQ de a alege piaţa sau sistemul alternativ (ATS) pe care ar urma să fie tranzacţionate, în urma exercită rii opţiunii acţionarilor în cadrul Adunărilor Generale.

„Suntem spectatori la discuţiile privind desfiinţarea RASDAQ. Nu cred că o piaţă ar trebui desfiinţată doar pentru că aşa vrea bursa şi fără să se ţină cont de voinţa companiilor. Suntem în capitalism şi ar trebui să fim şi noi consultaţi“, a spus Iulian Mangalagiu, directorul general al producătorului Ceramica Iaşi (simbol bursier CERE). Compania are o capitalizare de 57 mil. lei şi tranzacţii zilnice de câteva mii de lei, fiind controlată de fondul de investiţii american Advent.

De aceeaşi opinie este şi Viorel Panait, preşedintele şi directorul general al operatorului portuar Comvex din Constanţ a (simbol bursier CMVX), una dintre cele mai mari companii de pe RASDAQ cu o capitalizare de 124,4 mil. lei, însă cu tranzacţii zilnice de doar câteva mii de lei. Comvex este controlată de antreprenori locali.

„O asemenea decizie de mutare de pe o piaţă pe alta necesită acceptul emitenţilor. Pe noi însă nu ne-a contactat nimeni.“ CNVM dă posibilitatea emitenţilor să aleagă piaţa sau sistemul alternativ unde se vor tranzacţiona în proiectul de lege trimis la Finanţe, însă nu există nicio garanţie că proiectul nu va fi modificat în urma dezbaterilor din Parlament.

Anul trecut, CNVM a oferit posibilitatea companiilor de a-şi expune punctul de vedere timp de 30 de zile în cadrul unei dezbateri publice care a durat din 15 noiembrie, când a publicat proiectul privind desfiinţarea RASDAQ, până pe 15 decembrie. Multe dintre companii nici nu au ştiut de acest demers.

„Nu ştiu nimic despre proiectul de desfiinţare a pieţei RASDAQ, nu am fost contactaţi de nimeni pentru a ne explica implicaţiile acestui proiect“, a spus Răzvan Bătrînu, directorul general al producătorului de fire metalice Ductil din Buzău (simbol bursier DUCL), companie cu o capitalizare de 75 de milioane de lei controlată de grupul francez Air Liquide.

Un motiv pentru care companiile nu au participat la dezbatere a fost şi pentru că pentru emitenţi nu este atât de importantă piaţa pe care se tranzacţionează. „Pentru mine nu contează atât de mult că e BVB, RASDAQ sau ATS atât timp cât eu, ca emitent, respect regulile de piaţă şi sunt transparent. Noi am avut un comportament corect faţă de piaţă, iar investitorii ne-au răsplătit pentru acest lucru. Mai mult, în urmă cu câţiva ani, noi am cerut CNVM să clarifice obligativitatea derulării de oferte publice de preluare pe RASDAQ, într-o situaţie în care am respins o încercare de preluare ostilă din partea Expert Placement Services, parte a celui mai mare producător de oţel din lume – Arcelor- Mittal“, a mai spus Viorel Panait de la Comvex.

Deşi piaţa RASDAQ numără în prezent peste o mie de emitenţi cu o capitalizare bursieră de 9 mld. lei şi cu tranzacţii zilnice de circa 800.000 lei, mai puţin de o sută de societăţi sunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puţin de 40 sunt tranzacţionate cu o frecvenţă zilnică. La extrema opusă se află emitenţi ale căror acţiuni nu au mai fost tranzacţionate de ani de zile şi care nu au mai transmis niciun fel de raportări, unele aflându-se în faliment.

Cei mai prompţi în a-şi exprima punctele de vedere au fost investitorii.

Mulţi dintre investitori au cumpărat acţiuni la companiile listate pe RASDAQ la preţuri maxime din 2007 şi acum sunt blocaţi cu pierderi mari din cauza lichidităţii scăzute. Investitorii se tem că prin transformarea pieţei în ATS nu vor mai avea nicio şansă de a-şi recupera investiţiile. Mai mult, AIPC a cerut demisia actualului consiliu al BVB după ce a aflat că trimis autorităţii de reglementare o propunere privind transformarea RASDAQ în sistem alternativ de tranzacţionare. CNVM a dat însă asigură ri că pe sistemul alternativ de tranzacţ ionare vor fi aplicate regulile privind obligaţiile de derulare a ofertelor publice de preluare.

„Se discută de multă vreme despre restructurarea pieţei RASDAQ şi nu s-a făcut niciodată nimic concret, aştept să văd soluţia şi apoi ne vom hotărî ce vom face. Până atunci noi respectăm regulile ca şi cum RASDAQ ar fi piaţă reglementată“, a spus Raul Ciurtin, acţionar cu 11% din capitalul producătorului de lactate Albalact (simbol bursier ALBZ). Compania controlată de familia Ciurtin şi fondul de investiţii RC2 este una dintre cele mai importante de pe RASDAQ, cu o capitalizare de 96,6 mil.

lei şi tranzacţii zilnice de câteva mii de euro.Nu există încă o decizie finală privind statutul pieţei RASDAQ şi ar putea dura şi câţiva ani până ce legea va fi adoptată de Parlament, la fel cum s-a întâmplat şi cu legea de ridicare a pragului la SIF-uri iniţiată în 2009 şi adoptată pe final de 2011.

Miza desfiinţării RASDAQ prin transferul companiilor „bune“ pe piaţa reglementată a BVB este ridicată pentru că astfel bursa şi-ar putea creşte cu câteva zeci numărul de emitenţi, în condiţiile în care din 2008 nu a mai reuşit să convingă o companie privată să se listeze. Odată intrate pe bursă, „rasdacele“ vor intra în vizorul fondurilor de pensii care nu au voie să investească decât pe pieţe reglementate.

Deşi conştienţi de avantajele tranzacţionării pe o piaţă reglementată, emitenţii nu dau semne că s-ar grăbi să ajungă la cota bursei.

„Aşteptăm să vedem cum apare legea şi apoi vedem ce vom face“, a spus Viorel Panait de la Comvex. Iulian Mangalagiu a afirmat că „acum este criză şi nu e de dorit o modificare.

Transferul la cota bursei este o decizie pe care o vor lua acţionarii“. Raul Ciurtin de la Albalact a avut o opinie similară: „Din păcate, în ultimii ani bursa nu a fost o sursă de a atrage capital. La cum arată bursa acum, cu o lichiditate redusă, nu ştiu cât de atractivă ar fi listarea la bursă. Însă aşteptăm să vedem legea pentru a şti ce vom face“.

Scandalul desfiinţării RASDAQ

- 15 noiembrie 2012: CNVM a publicat pe website-ul propriu proiectul de restructurare a pieţei RASDAQ pe care l-a supus dezbaterii publice.

- 15 decembrie: A fost termenul până la care brokerii, investitorii, companiile şi-au putut exprima opiniile şi observaţiile la proiectul propus de CNVM.

- 28 decembrie: Consiliul Bursei a luat decizia de a cere transformarea RASDAQ în sistem alternativ.

- 8 ianuarie 2013: Cererea BVB a fost depusă la CNVM.

- 28 ianuarie: Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital cere demisia Consiliului Bursei pentru că nu a informat piaţa despre propunerea trimisă la CNVM.

- 7 februarie: CNVM a decis să trimită proiectul de transformare a RASDAQ la Ministerul Finanţelor, pasând astfel Parlamentului problema desfiinţării pieţei.