Producţia de fructe nu a ţinut pasul cu consumul, deficitul comercial ajunge la 600 mil. euro

8 iul 2020 Autor: Dorin Oancea

Consumul intern de fructe a consemnat un avânt important în ciclul economic post-criză, spre un nivel record de aproximativ 2,2 milioane tone în 2018, arată o analiză realizată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, care evidenţiază în acelaşi timp ritmul redus de creştere al producţiei interne.

Consumul intern de fructe a consemnat un avânt important în ciclul economic post-criză, spre un nivel record de aproximativ 2,2 milioane tone în 2018, arată o analiză realizată de Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, care evidenţiază în acelaşi timp ritmul redus de creştere al producţiei interne. 

Consumului de fructe pe locuitor a crescut la peste 110 kg în 2018, în contextul majorării venitului disponibil şi al orientării populaţiei spre o alimentaţie mai sănătoasă, care au contrabalansat tendinţa ascendentă a preţurilor.

În prezent, merele, perele, prunele, cireşele, vişinele, piersicile şi caisele au o contribuţie de peste 45% din consumul total de fructe din România. Se evidenţiază însă creşterea cererii pentru fructe meridionale şi exotice, spre nivelul record de 0.75 milioane tone în 2018.

Incidenţa pandemiei COVID-19 ar putea determina continuarea tendinţei de creştere pentru consumul de fructe în acest deceniu, scenariu susţinut şi de perspectiva convergenţei veniturilor spre nivelul din Zona Euro.

În ceea ce priveşte producţia internă de fructe se evidenţiază o schimbare de tendinţă, de la descendentă la ascendentă, în ultimii ani. Această evoluţie a fost determinată îndeosebi de ameliorarea randamentelor, confirmându-se tranziţia spre agricultura intensivă, factor care a contrabalansat tendinţa de scădere a numărului de pomi iniţiată în 1990.

Conform datelor INS producţia internă de fructe a consemnat o creştere cu un ritm mediu anual de doar 0,8%, până la 1,8 milioane tone, în perioada 1990-2018.

Se evidenţiază majorarea producţiei de cireşe-vişine şi de prune cu ritmuri medii anuale de 1,1%, respectiv 2,3% în perioada 1990-2018.

Pe de altă parte, producţiile de mere & pere, de caise şi de piersici s-au diminuat cu dinamici medii anuale de 0,3%, 1%, respectiv 3%. În 2018 randamentele la prune, cireşe-vişine şi caise se situau peste nivelurile din Polonia şi Uniunea Europeană.

Creşterea puternică a consumului intern de fructe nu a fost acompaniată de majorarea producţiei interne cu ritmuri similare, prin urmare deficitul balanţei comerciale cu fructe s-a intensificat în ultimii ani, până la un nivel record în 2019, de aproximativ 600 milioane euro.

Studiul băncii mai remarcă şi faptul că preţurile fructelor din România sunt în general mai mari (chiar şi de câteva ori) comparativ cu cele din Polonia, conform datelor Eurostat.

„În acest context, considerăm că există potenţial de dezvoltare pentru producţia internă de fructe, susţinut de perspectivele pozitive pentru cererea internă, oportunitatea ajustării deficitului comercial, posibilitatea redinamizării industriei alimentare (conserve) şi penetrării produselor româneşti pe pieţele regionale, europene şi mondiale”, încheie studiul.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.