Adrian Vasilescu: ROBOR-ul a devenit un personaj despre care se discută foarte mult şi în necunoştinţă

20 mar 2019 Autor: Alina Botezatu

Adrian Vasilescu, consilier strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), a explicat, miercuri, în ce context a ajuns indicele ROBOR o vedetă a ultimilor aproape doi ani, iar acesta a rămas neînţeles.

„Lucrul cel mai important care mi se pare că se discută în aceste zile este ROBOR. ROBOR-ul a devenit un personaj, nu mai este un indicator economic, este un personaj al spaţiului public, despre care se discută foarte mult în ultima vreme şi foarte mult în necunoştinţă de cauză”, a spus, miercuri, Adrian Vasilescu, consilierul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul conferinţei „Stabilitatea financiară sub umbrela UE”.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieţei monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referinţa în funcţie de care să fie stabilite ratele creditelor.

Consilierul de strategie al BNR a localizat începerea acestor discuţii despre ROBOR la data de 15 septembrie 2017, când indicele ROBOR la 3 luni a depăşit 1%. În acea zi, Vasilescu era la o emisiune la Realitatea TV, iar premierul Mihai Tudose la şedinţa CEX a PSD. Cel din urmă a ieşit şi a spus că BNR nu este acasă, iar primul i-a răspuns, indirect, că poate Guvernul nu este acasă, deoarece a influenţat această evoluţie.

„Se întâmplase ceva, ceva grav din punctul multora de vedere. Anume, după doi ani şi jumătate, România uitase de inflaţie, uitase de inflaţie, pentru că au fost câteva conjuncturi care au dus inflaţia spre deflaţie. Banca Naţională a spus că nu este deflaţie. Ne-am luptat foarte mult în spaţiul public să lămurim oamenii că nu este deflaţie. Deflaţia atinge preţurile relative – să vedem că preţurile acestea scad. Doi ani ce au scăzut? Sumele de pe etichete. Pe etichete, în magazine apar, întotdeauna, chiar dacă scrie o singură sumă, de fapt sunt două, una este TVA-ul (...) şi alta este preţul efectiv”, a precizat Vasilescu.

Astfel, scăderea preţurilor din acea perioadă s-a datorat scăderii cotei de TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare, măsură aplicată de la 1 iunie 2015. „Deci, era deflaţie în condiţiile în care producătorii au câştigat?”, s-a întrebat retoric Vasilescu. În aceste condiţii, ROBOR a devenit „un indicator neglijabil”, conform consilierului citat.

În schimb, din septembrie 2017, preţurile la energie, care sunt încă în mare parte reglementate, respectiv stabilite de autorităţi ale statului, au fost majorate, ceea ce a dus la creşteri de preţuri în lanţ. „Urcând preţurile, s-a produs un şoc inflaţionist. Atunci a văzut toată lumea, cei care au vrut să vadă, că foarte mulţi n-au vrut să vadă, că şocul inflaţionist a urcat ROBOR-ul la peste 1%”, a evidenţiat Vasilescu. Alături de alţi factori, acest lucru a dus la majorarea accelarată a inflaţiei care a urcat până la un maxim de 5,4% în mai 2018.

Pentru a opri aceste ritm accelerat, BNR a majorat dobânda de politică monetară, de la 1,75% cât era din mai 2015 la 2% în ianuarie 2018, la 2,25% în februarie 2018 şi la 2,5% în aprilie 2018, păstrând-o la acest nivel până în prezent.

„Mulţi s-au întrebat cum vrea Banca Naţională să lovească o inflaţie de 5,4% cu o dobândă de 2,5%? Este greu de lovit, dar nu era altă soluţie. Dacă Banca Naţională s-ar fi încumetat să facă ceea ce scrie în cărţi – că politica de dobândă de politică monetară trebuie să fie real pozitivă, adică să fie deasupra inflaţiei -, ce s-ar fi întâmplat? ROBOR-ul s-ar fi dus în cer, erau discuţii cu toţi clienţii dumneavostră (băncile - n.red.) şi creşterea economică care deja dădea semne de oboseală, ar fi obosit şi mai puternic”, a explicat Vasilescu.

Consilierul de strategie al BNR a subliniat că, analizând această situaţie, Banca centrală a luat o decizie de politică diferită de cea menţionată în cărţile de economie, respectiv nu a mai crescut dobânda de politică monetară, ceea ce s-a dovedit o decizie corectă.

„Atunci Banca Naţională s-a încumentat să facă o mişcare împotriva cărţilor de economie. Foarte mulţi gânditori ai acestei lumi au spus că, probabil după ce criza aceasta se va termina (cea din 2008-2009 - n.red.), cărţile de economie vor fi rescrise. Au început deja să fie rescrise. Probabil că va fi rescrisă şi cartea care cere neapărat o dobândă real pozitivă de politică monetară, adică o dobândă de politică monetară deasupra ratei inflaţiei, pentru că este o reţetă. O reţetă în medicină are, de foarte multe ori, contraindicaţii puternice şi grave. Reţeta aceasta cu dobânda de politică monetară real pozitivă, peste rata inflaţiei, ar fi groaznică, pentru că s-ar duce în jos creşterea economică şi ar face foarte multe probleme, dacă ar fi să privim un singur segment: oamenii cu credite la bănci, pentru că puterea lor de cumpărare scăde. Pe de o parte, loveşte în cei care au credite la bănci, iar, pe de altă parte, ROBOR-ul pleacă în sus”, a adăugat Vasilescu.

De asemenea, rata creditelor este formată din cota fixă a băncilor şi ROBOR care este variabil, a reamintit consilierul de strategie al BNR.

„Dacă ROBOR este întotdeauna variabil, ne întrebăm: cine determină această variabilitate? Numai şi numai inflaţia. (...) Banca Naţională poate să intervină în această mişcare, dar nu esenţial şi nu împotriva naturii acestei mişcări. Poate să intervină prin această politică monetară pe care a oprit-o la 2,5%”, a mai spus Vasilescu.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.