De ce este România acoperită de PET-uri şi totuşi am ajuns să importăm deşeuri din plastic
15 mai 2013
Una dintre cele mai evidente amprente umane asupra mediului înconjurător în România sunt deşeurile, iar cele mai evidente vizual sunt PET-urile, recipiente din plastic care se degradează în sute de ani. De ce ajung acestea în natură şi mai ales să plutească pe ape şi nu să fie reciclate şi procesate?„Groapa de gunoi reprezintă în acest moment un flux preferat de foarte mulţi operatori, iar acest lucru se datorează faptului că taxa de depozitare este foarte mică“, explică Marius Costache, director executiv al Greenweee International, care prin subsidiara Greentech deţine una dintre cele mai mari companii de reciclat plastic din sud-estul Europei. Deoarece multe dintre gropile de gunoi din România, legale sau ilegale, sunt amplasate în apropierea râurilor sau lacurilor, acestea sunt contaminate uşor cu deşeuri.
Deşi legislaţia menţionează care sunt responsabilităţile fiecăruia (autoritate centrală, producător, reciclator) pentru ca deşeurile să fie colectate şi reciclate într-un mod corespunzător, în acest moment proporţia deşeurilor (de plastic, electrice şi electronice, baterii sau becuri ) care ajung la groapa de gunoi sau în alte fluxuri de deşeuri, cum ar fi cele de fier vechi, este mai ridicată faţă de cele care sunt colectate şi implicit reciclate, a adăugat Costache.
Reprezentantul Greentech atrage atenţia că mulţi dintre operatorii din piaţă nu au infrastructura şi tehnologia de reciclare în condiţii de siguranţă, iar deşeurile pot fi extrem de dăunătoare mediului şi sănătăţii omului din cauza substanţelor periculoase pe care le conţin dacă sunt tratate neconform.
România importă PET-uri deşi produce cantităţi mari de deşeuri
Greentech este nevoită să achiziţioneze o parte din deşeurile de tip PET procesate din import, doarece pe de o parte necesarul nu-i poate fi acoperit de sursele româneşti, iar de cealaltă parte deşeurile străine sunt mai bune din punct de vedere calitativ.
„Deşi piaţa din România generează cantităţi (mari - n.red.) de deşeuri, acestea ajung fie în gropile de gunoi, fie să fie exportate fără documente pe pieţe din Asia, motiv pentru care compania are nevoie de materie primă (din import - n.red.)“, spune Mihaela Savin, director executiv al Greentech.
Totodată, materia primă importată este considerabil mai bună calitativ decât cea de pe piaţa românească, datorită faptului că sortarea deşeurilor se face direct de la sursă şi nu trece printr-o multitudine de filtre până ajunge la reciclator.
„Aproape tot materialul care provine din piaţa românească şi intră pe linia de producţie a Greentech este murdar. Ca să separi această materie primă într-o fracţie pură sunt implicate diferite procese tehnologice costisitoare. Costurile pentru tratare şi recilare cresc din cauza impurităţii materialului“, a atras atenţia Mihaela Savin.
Compania a achiziţionat anul trecut 60.000 de tone de PET-uri, la fel ca în 2011, de pe piaţa românescă şi din import.
Greentech are o capacitate de procesare de 48.000 de tone pe an pentru sticle PET şi de 6.000 de tone pe an pentru polietilenă – materia primă pentru pungi din plastic -, deţinând astfel o cotă de 77,5% pe piaţa românească.
Ce poate face statul pentru o Românie mai curată
Autorităţile centrale oferă în prezent municipalităţilor instrumente ajutătoare precum legislaţie şi iniţiative economice, însă nu s-a mers destul de departe cu planuri legate de un mai bun control şi o responsabilitate mai mare pentru deşeurile municipale, care de cele mai multe ori includ deşeuri reciclabile, prin implicarea în implementarea de puncte de colectare selectivă alături de reciclatori.
„În lipsa unei alternative, cetăţeanul ajunge să arunce până la urmă deşeul la tomberon. Centrele de colectare selectivă sunt o soluţie sigură oferită populaţiei, de unde vor rezulta beneficii prin gradul înalt de reciclare cu recuperare de material, dar în acelaşi timp se vor reduce semnificativ cantităţile de deşeuri din ambalaje sau DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice – n.red.) care sunt eliminate prin depozitare“, a mai spus directorul executiv al Greenweee International.
În lipsa unei alternative, cetăţeanul ajunge să arunce până la urmă deşeul la tomberon. Centrele de colectare selectivă sunt o soluţie sigură oferită populaţiei, de unde vor rezulta beneficii prin gradul înalt de reciclare cu recuperare de material.

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
- Grafic: Evoluţia numărului de producători de energie din România şi a producţiei de energie (TWh)
- Agenda de business a săptămânii 5-9 mai 2025
- Electricitatea se scumpeşte puternic în Portugalia după suspendarea legăturii cu Spania în urma blackoutului
- Iulia Meiroşu, Enexus: Lucrăm cu grupuri industriale externe care vor să se diversifice în producţia de energie şi care văd oportunităţi în România. Nu văd de ce industria de aici nu ar face acelaşi lucru
- Cea mai mare oţelărie din Ungaria este în prag de colaps şi se pregăteşte de disponibilizări masive, în timp ce guvernul ţării promite reindustrializare cu 150 de fabrici noi