Discuţiile despre PNRR au acaparat scena banilor europeni, însă din fonduri europene „clasice“ au fost luaţi mai puţin de jumătate din banii pentru 2014-2020. Rata de absorbţie a fondurilor structurale europene (22,6 mld. euro pentru perioada 2014 – 2020, cu limită de absorbţie în 2023) a ajuns la 47,8% la jumătatea lui 2021
♦ România mai poate lua în următorii doi ani şi jumătate aproape 12 mld. de euro, după ce sumele primite de la Comisia Europeană până în iunie 2021 au fost de 10,8 mld. euro....
Testează abonamentul ZF Corporate
Poți să accesezi acest articol doar dacă ești abonat ZFCorporate.ro - platforma completă de informație premium de business.
Cere demo Abonează-te acumDupă activarea contului vei fi contactat de un reprezentant ZF Corporate în maximum 24 ore
Dacă ești deja abonat loghează-te mai jos.
Logare
Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
DIN ACEEASI CATEGORIE:
- Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România: Rolul directorului financiar s-a schimbat în ultima perioadă. Trebuie să gândească diferit, să acţioneze diferit şi să recruteze oameni diferit
- Sorin Pâslaru, ZF: Orice euro scăzut din deficitul comercial şi de cont curent va fi un euro adăugat la PIB-ul României. Şi atunci vom avea şi reducerea deficitului bugetar care pare astăzi o Fata Morgana
- Dacă România are 17 mld. euro bani de la UE doar prin PNRR, atunci de ce deficitul bugetar a fost urcat de la 7% din PIB la 8,4% din PIB?
- SUA: cele mai mari bănci ale ţării susţin că economia americană este în continuare solidă
- Creşterea economiei americane depinde în acest moment prea mult de investiţiile în AI, însă beneficiile pe termen lung sunt incerte, iar riscul formării unei bule creşte