Topul celor mai mari proprietari străini de păduri: primii zece au 150.000 ha

2 apr 2013 Autor: Ioana David

Banii sunt recuperaţi în primul rând din exploatarea pădurilor, dar şi ulterior din revânzarea proprietăţilor. Estimările ZF arată că în cazul unei achi­ziţii de 5.000 de hectare, spre exemplu, pentru care în 2009 s-a plătit 3.000 de euro pe hectar, un investitor îşi poate recupera banii numai din exploatare în zece ani.

Dar în cazul în care se decide să revândă, proprietarul câştigă şi din diferenţa de preţ, acesta fiind de aşteptat să crească în următorii ani. Un anunţ al nemţilor de la NordCapital din 2011 arăta că au plătit 4.300 de euro pe hectar (preţul este considerat ridicat pentru piaţa din România - n.red.) nivel care este cu 75% sub media din Europa de Vest. NordCapital avea 17.500 de hectare de pădure în noiembrie 2012, numărându-se printre cei mai mari proprietari de pădure de pe piaţa locală.

Proprietăţi de aproape două ori mai mari (33.000 de hectare) sunt deţinute de fondul de investiţii al prestigioasei universităţi americane Harvard, care a văzut un potenţial foarte ridicat în pădurile româ­neşti. Dar nici sudezii sau austriecii nu au ocolit România. Dintre toţi, cel mai cunoscut este puternicul om de afaceri austriac Gerald Schweighofer care deţine Cascade Empire (cu 16.000 de hectare) şi care controlează cel mai puetrnic business din industria de prelucrarea a lemnului Holzindustrie Schweighofer.

Grupul Schweighofer a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de jumătate de miliard de euro din România, însă declară că nu este interesat de noi achiziţii în România deoarece este "prea complicat" şi costă mai mult ca în Austria să administrezi un hectar de pădure. Businessul se anunţă cu atât mai greu anul acesta cu cât firmele care exploatează lemn vor plăto o taxă de 0,5% din cifra de afaceri. Taxa se aplică în toate industriile care exploatează resurse naturale, însă este mult mai "celebră" ca fiind plătită de firmele din sectorul energetic.

Suprafaţa fondului forestier naţional se ridica la 6,5 mil. ha, din care proprietatea publică era de 4,3 mil. ha, suprafaţă care este administrată de Romsilva. Restul pădurilor, circa 2,2 mil. ha, este în proprietatea persoanelor fizice şi juridice.

Cât se exploatează?

Exploatările de pădure sunt reglementate prin lege. Pentru a se putea exploata trebuie să existe un amenajament silvic, adică o analiză care să arate ce specii cresc în pădure, pe baza acestuia putându-se decide cât se poate exploata. Regula este că se poate tăia numai procentul cu care acea pădure creşte.

Spre exemplu, într-un an se pot exploata cinci metri cubi de fag şi stejar şi şapte metri cubi de răşinoase dintr-un hectar, astfel că la un lot de 1.000 de hectare lemnul obţinut poate ajunge la 5.000 de metri cubi de fag şi stejar, respectiv 7.000 de metri cubi de răşinoase.

Potrivit datelor din Anuarul Statistic al României editat de INS, volumul de lemn recoltat s-a ridicat la 18,7 mil. metri cubi în 2011. Spre comparaţie, în 2008, volumul era de 16,7 mil. metri cubi. O analiză a lemnului recoltat arată că 40,2% din recoltări sunt de răşinoase, urmate de fag (33,3%) şi stejar (9,4%).

Tăierile ilegale, o problemă ce nu şi-a găsit încă rezolvarea

În ultimii ani tăierile ilegale de păduri din România s-au intensificat. Ultimele informaţii publice disponibile sunt aferente perioadei 2010-2011 şi au fost făcute publice anul trecut de către ministrul mediului de la acea vreme. Astfel, volumul de lemn tăiat ilegal s-a ridicat la 460.000 mp. Spre comparaţie, în 2010 Romsilva a exploatat 9,5 milioane mc de lemn. Tăierile au loc în condiţiile în care suprafaţa fondului forestier în România este sub media de la nivelul Uniunii Europene (27% în România faţă de 42% în UE) şi este şi sub nivelul optim minim de 30%, potrivit unei analize a Ecopolis, Centrul pentru Politici Durabile. Ecopolis este o organizaţie nonguvernamentală. Analiza mai arată că infrac­ţiunile silvice nu constituie pericol social, astfel că majoritatea infractorilor scapă de trimiterea în judecată. Astfel că puţini sunt cei are ajung să "plătească" pentru tăierile ilegale din păduri.

Un alt studiu de anul trecut, al Greenpeace, arată că în fiecare oră dispar 3 hectare de pădure în România. Studiul mai arată că suprafaţa forestieră totală despă­durită şi degradată, în perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare - aproximativ 28.000 hectare pe an, iar cele mai afectate judeţe sunt Suceava, Harghita, Argeş, Maramureş şi Cluj.

Exploatările de pădure sunt reglementate prin lege. Pentru a se putea exploata trebuie să existe un amenajament silvic, adică o analiză care să arate ce specii cresc în pădure, pe baza acestuia putându-se decide cât se poate exploata. Regula este că se poate tăia numai procentul cu care acea pădure creşte.

În ultimii ani însă tăierile ilegale de păduri din România s-au intensificat.

Astfel, volumul de lemn tăiat ilegal s-a ridicat la 460.000 mp în perioada 2010-2011. Spre comparaţie, în 2010 Romsilva a exploatat 9,5 milioane mc de lemn.