Conferinţa ZF „România 100 de ani de business“

Cum arată economia judeţului Timiş, al doilea cel mai puternic pol local de business

8 oct 2018 Autor: Mădălina Panaete

Judeţul Timiş, unde activează peste 200.000 de salariaţi, a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai importanţi poli de business din România, atrăgând investitori din toate domeniile de activitate, de la producţie de componente auto, echipamente, alimente, băuturi, la servicii precum transporturi sau turism.

Cu o cifră de afaceri a com­paniilor de 62 miliarde de lei, Timişul se află pe locul doi după polul de business Bucu­reşti-Ilfov, care reprezintă peste 43% din cifra de afaceri de 1.400 mld. lei (304 mld. euro) a tuturor companiilor din România.

Ziarul Financiar a început o serie de articole despre businessurile din cele mai importante judeţe, businessuri pe care le va analiza şi în cadrul seriei de conferinţe „România 100 de ani de business“. Pe 11 octombrie, la Timişoara, ZF va organiza a patra conferinţă din şirul de evenimente sunt organizate cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY România.

În cadrul conferinţelor, ZF şi clasa de business a României vor dezbate ce este nevoie pentru ca România de mâine să fie mai bună decât România de azi, ce idei şi soluţii există pentru ca economia şi societatea românească să aibă un viitor prosper. Judeţul Timiş este unul dintre cele mai puternice şi din punctul de vedere al nivelului produsului intern brut (PIB). Indicatorul a ajuns anul trecut la 41 miliarde de lei, conform ultimelor date de la Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Ca nivel al PIB-ului (la preţuri curente), judeţul din vestul României se află pe poziţia a doua după Bucureşti, unde PIB-ul este de peste 211 miliarde de lei, conform aceleiaşi surse. Foarte aproape de Timiş stau judeţele Cluj (38 mld. lei) şi Prahova (33 mld. lei).

Apropierea de graniţa de vest a atras în judeţ în principal producători de compo­nente auto precum Continental, Hella sau TRW Automotive, acestea fiind doar câteva nume mari din sector care şi-au îndreptat atenţia către Timiş şi au deschis fabrici aici. Însă, în Timiş au fabrici şi jucători din alte sectoare precum producătorul de băuturi Coca-Cola HBC, care are o fabrică de băuturi, grupul elveţian Nestlé, care produce napolitane la Timişoara, gigantul chinez Smithfield, care are un abator în Timişoara  sau Zoppas, producător de componente pentru electrocasnice. Astfel, deshiderea de fabrici a necesitat implicit şi forţă de muncă, iar judeţul Timiş a devenit tărâmul „unde numai cine nu vrea nu-şi găseşte loc de muncă“. Doar în ultimul deceniu au fost create peste 30.000 de locuri de muncă în Timiş, iar rata şomajului a ajuns în august la 0,84%, conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Ocu­parea Forţei de Muncă (ANOFM). În Ilfov este cea mai mică rată a şomajului, de 0,60%. Pe de altă parte, în judeţe ocolite de investitori străini precum Teleorman sau Vaslui rata şomajului depăşeşte 7%. Rata naţională a şomajului era în luna august de 3,46%, arată aceeaşi sursă.

Investiţiile mari făcute de multi­naţionale se văd şi în ponderea capitalului autohton versus capitalul străin. Astfel, companiile antreprenoriale din judeţul Timiş susţin circa 45% din businessul realizat de toate companiile din judeţ, în timp ce companiile străine au circa 54%, conform ultimelor date. În plus, cele mai mari zece afaceri antreprenoriale româneşti din judeţul Timiş au avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei şi aproape 3.500 de angajaţi, în timp ce top zece companii cu acţionariat străin din acelaşi judeţ au avut anul trecut un rulaj cumulat de peste 17 miliarde de lei şi mai bine de 30.000 de angajaţi, conform celor mai recente date. Cea mai mare companie din judeţ este Profi, unul dintre cei mai mari jucători din retailul autohton. Compania este urmată de producătorii de componente auto Continental Automotive Products şi Hella România. Ultimii doi se regăsesc şi în topul celor mai mari exportatori din Timiş, judeţ care se clasează la capitolul livrări pe pieţele externe pe poziţia a doua, după Bucureşti. Exporturile judeţului s-au situat la 29 mld. lei (6,3 mld. euro), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.10.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.