Conferinţa ZF „România 100 de ani de business“

Conferinţa ZF „România 100 de ani de business“. Zona Timişoara-Arad va deveni un hub regional şi va atrage oameni din alte ţări

11 oct 2018 Autor: Mădălina Panaete

Antreprenori, manageri, bancheri şi consultanţi au analizat perspectivele de dezvoltare ale judeţului Timiş şi ale României în viitor în conferinţa de la Timişoara.

♦ Aproximativ 170 de antreprenori, bancheri, consultanţi şi manageri au participat la a patra conferinţă din şirul de evenimente „România 100 de ani de business“, de la Timişoara.

Zona Timişoara-Arad are toate premisele să devină hub econo­mic regional şi poate atrage atât oameni din celelalte regiuni ale ţării, cât şi din ţările vecine. Principalele atuuri ale zonei sunt forţa de muncă bine pregătită, apropierea de Vest, dar şi baza economică foarte bună care pune regiunea pe primele locuri în ţară. În plus, Timişoara poate deveni prima „poartă“ de extindere regională a companiilor româneşti, nu doar prin exporturi, ci şi prin preluarea sau construirea de businessuri în alte ţări.

Acestea sunt unele dintre cele mai importante idei de la conferinţa „România 100 de ani de business“, organizată la Timişoara de ZF cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de consultanţă EY România.

„Eu văd Timişoara-Arad ca un hub re­gio­nal. E o chestiune de timp până când oamenii din jur vor veni aici. Pentru moment se întâm­plă acea imigraţie internă, maşinile de Timiş de­vin minoritare. Dar cu timpul, datorită dez­voltării businessurilor şi creşterii economiei lo­cale vor fi încurajaţi şi străinii să vină aici. Acum 150 de ani a fost o imigraţie de italieni. Eu cred că Timişoara va avea o zonă me­tro­politană unită cu Aradul şi cred că vi­itorul Timişoarei va fi această uniune econo­mică cu Aradul“, a spus Cătălin Olteanu-Heel, director ge­neral tehnic şi in­ves­ti­ţii al companiei de servicii de salubrizare Retim Ecologic Service din Timişoara.

Judeţul Timiş este al doilea cel mai im­portant pol de business din România, afacerile com­paniilor înregistrate aici situându-se la 62 de miliarde de lei în 2017, arată datele de la Registrul Comerţului. În total, cifra de afaceri a tuturor companiilor din România s-a ridicat anul trecut la 1.400 mld. lei (304 mld. euro).

Florin Vasilica, partner şi head of tran­saction advisory services în cadrul compa­niei de consultanţă şi audit EY România, explică faptul că Timişoara şi implicit judeţul Timiş au crescut până acum bazându-se pe o poziţie geografică foarte bună.

Oraşul este la graniţa de vest, foarte aproape de Germania, ceea ce a adus şi investitori de acolo, forţa de muncă este calificată, mult mai calificată decât în alte zone ale ţării.

„Însă, este momentul ca firmele de aici să se gândească la mai mult şi la mai mare. Şi nu mă refer doar la exporturi, ci la expansiunea regională. Sunteţi foarte aproape de Serbia, Ungaria şi Austria, deci aveţi o posibilitate să vă extindeţi în această regiune mult mai uşor decât firmele din Bucureşti sau alte oraşe ale ţării. Provocarea cea mai mare a antreprenorilor din Timişoara este să construiască, pe baza solidă pe care o au în acest moment, companii regionale“, a declarat managerul în cadrul conferinţei.

Managerii de pe plan local vorbesc despre faptul că este timpul ca antreprenorii români să se extindă pe pieţele externe, după modelul altor ţări din regiune precum Polonia sau Cehia, şi să facă fabrici sau să cumpere businessuri în regiune. Iar antreprenorii din judeţul Timiş au acces mai facil la alte pieţe.

Judeţul Timiş este pe locul doi în ceea ce priveşte nivelul PIB-ului, cu 41 miliarde de lei, conform ultimelor date de la Comisia Naţională de Prognoză (CNP). În Bucureşti PIB-ul este de peste 211 miliarde de lei. Foarte aproape de Timiş sunt judeţele Cluj (38 mld. lei) şi Prahova (33 mld. lei). Comparativ, judeţul Arad a înregistrat anul trecut un PIB de aproape 19 miliarde de lei.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că unul dintre punctele forte ale Timişoarei care vor susţine dezvoltarea zonei şi în următorii ani este faptul că acesta nu se bazează doar pe o singură activitate economică, ci are fabrici de componente auto, alimente, se dezvoltă bine şi agricultura, retailul sau viticultura.

„Sper ca cel mai mare judeţ exportator să iasă afară, să devină un exportator de businessuri pentru acest lucru le va oferi antreprenorilor acces la pieţe noi, dar şi resurse noi. (...) Eu sper ca aeroportul din Timişoara să fie candidat la a gestiona aeroportul din Slovacia, Serbia, Slovenia şi o să începem să exportăm know-how. Antreprenorii de succes din România au o mare şansă de a dezvolta businessuri şi în afară. Nu trebuie să fie o dezvoltare globală, ci poate doar într-o singură ţară din afara României . Eu văd Timişoara ca o poartă de acces în afară şi  de promovare a ţării“, a declarat el. Dezvoltarea judeţului s-a bazat în ultimii ani în special pe companii multinaţionale, în special pe cele din sectorul componentelor auto, antreprenorii reuşind să contribuie cu mai puţin de 45% la cifra de afaceri a judeţului. Managerii de aici spun că antreprenorii timişoreni ar putea creşte dacă s-ar baza pe produse de calitate şi dacă ar ieşi în afara ţării.

„Mi-aş dori să fie din ce în ce mai multe firme, start-up-uri, oameni care să vină cu produse şi servicii la nivel global. Jocul este la nivel global, nu local. Şi, pe de altă parte, să vină investitori care să finanţeze aceste idei sau start-up-uri“, a spus Horaţiu Moldovan, fondator şi administrator, Lasting System, una dintre cele mai mari companii de distribuţie IT&C de pe piaţa locală.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.10.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.