Capitala României, invidia Europei la independenţa energetică, are peste 300 de blocuri care tremură de frig din cauza avariilor la sistemul de încălzire. Cum se descurcă Danemarca sau Estonia?

6 dec 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ De aproape trei ani companiile care ar trebui să asigure agentul termic în Bucureşti zac în insolvenţă, dar capitala României, ţară care se gândeşte să-şi exporte gazele pentru că nu are ce să facă pe plan local cu ele, arată mai bine ca niciodată în lumina decoraţiunilor de Crăciun ♦ Peste 300 de blocuri din Bucureşti nu aveau ieri căldură sau apă caldă din cauza avariilor, necesarul de investiţii în întreg sistemul centralizat fiind estimat la 3 mld. euro ♦ Cum au reuşit însă alte ţări să-şi eficientizeze acest sistem, considerat cel mai puţin poluant şi sigur pentru confortul termic al cetăţenilor lor?

Potrivit informaţiilor publi­cate ieri de RADET (Regia Auto­no­mă de Dis­tribuţie a Energiei Termice Bu­cureşti) peste 300 de blocuri şi imobile aveau ieri apa caldă şi căldura oprite. Potrivit centralizatorului de pe pagina oficială a companiei, lucrările erau în desfăşurare, intervenind în urma unor avarii la reţelele primare.

„RADET Bucureşti este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România, deţinând 43% din piaţă. Furnizează energie termică pentru aproximativ 562.000 de apartamente, reprezentând aproximativ 8.200 de blocuri de locuinţe şi 320 de imobile, în care trăiesc

1,21 milioane de locuitori, precum şi pentru aproxi­mativ 4.900 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici. RADET Bucureşti este operatorul sistemului public de alimentare cu energie termică, asigurând 72% din necesarul de energie termică al Capitaleiî, se arată pe site-ul RADET, entitate care din primăvara anului 2016 a intrat în insolvenţă, în tandem cu Electrocentrale Bucureşti, producătorul de energie termică.

 

Ce s-a întâmplat din 1990 încoace?

Prezentată la momentul respectiv ca o mare soluţie de reorganizare a celor două companii în vederea integrării acestora într-o singură entitate subordonată Primăriei Bucureştiului, trei ani mai târziu lucrurile nu par a fi avansat semnificativ.

Tergiversarea este aproape de neînţeles în contextul în care un studiu prezentat recent arată că sistemul de termoficare din Bucureşti are nevoie urgentă de investiţii evaluate la 3 miliarde de euro, în condiţiile în care peste trei sferturi din conductele RADET au peste 40 de ani şi riscă să crape, iar CET-urile îşi vor încheia în curând perioada de funcţionare în condiţii de siguranţă

Una dintre problemele cu care se confruntă sistemul naţional de termoficare, nu doar cel de la nive­lul Bucureştiului, este că a rămas supra­di­mensionat în urma debranşărilor. Mai mult, nu s-a făcut tranziţia spre unităţi de producţie a a­gen­­tului termic eficiente din punct de vedere energetic, calibrate pe nevoile comunităţilor deservite.

Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada 1993-2017 cantitatea de energie termică distribuită la nivel naţional s-a redus cu circa 74%, judeţe întregi renunţând complet la acest sistem, considerat însă de specialişti ca având cel mai redus impact asupra mediului. În Bucureşti, de exemplu, în perioada analizată, can­titatea de energie termică distribuită s-a înjumătăţit.

 

Ce soluţii au găsit Danemarca sau Estonia?

Alte ţări însă au făcut din sistemele naţionale de termoficare exemple.

„Danemarca este una dintre cele mai eficiente ţări din punct de vedere energetic la nivel global. Dezvoltarea sistemelor centralizate de încălzire a fost susţinută prin politici energetice naţionale din 1970 şi s-a dovedit că astfel oraşele daneze şi-au crescut eficienţa energetică, au făcut faţă problemelor de mediu şi au rezolvat problema siguranţei alimentării“, se arată în studiul „Încălzire centralizată eficientă şi sisteme de răcire din UEî, realizat de Comisia Europeană.

Încălzirea centralizată funcţionează în Danemarca în urma unui plan de acţiuni clar definit, aliniat cu strategia energetică a ţării. Dezvoltările imobiliare nu se fac decât după aprobarea unui proiect privind racordarea noilor investiţii la sistemul centralizat de încălzire.

Companiile daneze în acest domeniu acţionează după principiile unor organizaţii non-profit. Sistemul fiscal danez susţine încălzirea centralizată şi investiţiile din acest domeniu beneficiază de finanţări cu dobânzi minime la împrumuturi. Sistemul de centrale este şi el construit pe baza unui mix, fiind foarte flexibil şi eficient, integrând totodată surse regenerabile de energie. 

Estonia este un alt exemplu. Aici, încălzirea centralizată are o cotă de piaţă de 70%, la nivel naţional fiind mai bine de 200 de operatori de reţea, majoritatea privaţi. Chiar şi aşa, preţul este fixat prin lege pe termen lung, lucru care aduce multă previzibilitate pentru investitori şi consumatori.

La fel, dezvoltările urbane sunt integrate cu dezvoltarea sistemului centralizat de încălzire. Mai departe, o bună parte din energie vine din folosirea deşeurilor sau din biomasă, astfel că preţul acesteia nu depinde de evoluţia combusitibililor fosili. Dimensiunea sistemului centralizat estonian a fost şi ea calibrată pe nevoile ţării.  

În acest condiţii, cu un sistem centralizat de încălzire în cădere liberă şi cu două din trei case neconectate de reţeaua de gaze, independenţa energetică a României din statistici pare un concept abstract. Până la urmă, când locuitorii din peste 300 de blocuri bucureştene tremură de frig pentru că au crăpat iar conductele RADET iar jumătate din şcolile din România trebuie să cumpere lemne pentru că nu au gaze, pe cine mai încâlzeşte faptul că ţara este exportator net de energie sau că au fost identificate resurse noi de gaze în Marea Neagră?

 

Idei de la alţii

♦ În Danemarca, dezvoltările imobiliare nu se fac decât după aprobarea unui proiect privind racordarea noilor investiţii la sistemul centralizat de încălzire.

♦ Sistemul fiscal danez susţine încălzirea centralizată şi investiţiile din acest domeniu beneficiază de finanţări cu dobânzi minime la împrumuturi.

♦ În Estonia, o bună parte din energia termică vine din folosirea deşeurilor sau din biomasă, astfel că preţul acesteia nu depinde de evoluţia combustibililor fosili. Preţul este fixat prin lege pe termen lung, lucru care aduce multă previzibilitate pentru investitori şi consumatori.

 

Intră pe comunitatea www.zf.ro/romania100 şi spune care este ideea ta pentru România de mâine

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.12.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.