În căutarea brandului de ţară. IT-iştii români vor să cucerească lumea, dar cum poate România să depăşească perimetrul comerţului online şi să dezvolte tehnologii de la zero?

23 feb 2020 Autor: Alina-Elena Vasiliu

România are 110.000 de programatori (dintre care 30.000 sunt scutiţi de impozit pe venit), iar sectorul IT şi cel al telecomunicaţiilor au o contribuţie de 6% la formarea PIB-ului, mai mult decât are agricultura.

Trei din zece companii înfiinţate în ultimii cinci ani de antreprenori născuţi după 1990 sunt din domeniul IT, însă „anomalia“ este că cele mai multe sunt în comerţul online, nu în dezvoltarea efectivă a tehnologiilor.

Marota că România are una dintre cele mai bune viteze ale Internetului din întreaga lume s-a extins, în ultimii ani, cu ideea unei ţări foarte bine dezvoltate din punctul de vedere al pregătirii IT-iştilor. În plus, ascensiunea UiPath din ultimii ani, care a culminat cu evaluarea companiei la 7 miliarde de dolari (6,3 mld. euro), la capătul mai multor runde de finanţare, a crescut şi mai mult popularitatea României în peisajul businessurilor digitale ale lumii. Cum poate însă România să iasă din zona de comerţ online atunci când se vorbeşte despre evoluţia industriei hi-tech?

„Astăzi antreprenorii sunt mult mai deştepţi decât acum zece ani, dar în continuare există o bună parte de antreprenori care nu ştiu despre ce este vorba în această piaţă (IT – n. red.). Sunt mulţi care au idei, care au proiecte, dar nu au nimic început şi nici măcar nu ştiu de unde să înceapă“, spunea recent Radu Georgescu, fondatorului fondului de investiţii Gecad Ventures şi unul dintre cele mai cunoscute nume din industria locală de tehnologie, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

El a adăugat că, din aproximativ 2.400 de propuneri pe care le primeşte anual în vederea atra­gerii de investiţii, doar circa 600 îi atrag cu adevărat atenţia, astfel că ajunge să discute cu antreprenorii, să dezbată ideile. „Sămânţa“ de la care pornesc cele mai multe astfel de dez­bateri este de multe ori bună, dar totul are nevoie de planificare.

Dezavantajul este însă că IT-iştii s-au ba­zat dintotdeauna pe gândul că se pot angaja oricând în multinaţionale, o „carapace de pluş foarte confortabilă“, după cum spune Ionuţ Ţaţa, fondatorul Iceberg, o companie care gestionează programul de accelerare pentru start-up-uri EIT InnoEnergy PowerUp! Chal­lenge. Atunci când îşi dezvoltă un business propriu, mulţi angajaţi români din IT preferă să-l construiască în paralel cu jobul fix, şi nu să i se dedice în exclusivitate.

Ultimii cinci ani au ridicat ponderea ac­ţionarilor tineri, născuţi după 1990, în rândul com­paniilor înfiinţate în România, arată da­tele platformei de analiză a companiilor Confidas. Trei din zece companii înfiinţate în ulti­mii cinci ani de antreprenori născuţi după 1990 sunt din domeniul IT, însă „anomalia“ este că cele mai multe sunt în comerţul online, nu în dezvoltarea efectivă a tehnologiilor software.

Industria IT s-a aflat pe o pantă ascendentă în ultimii ani, mai ales în condiţiile scutirii de la plata impozitelor pentru angajaţi. Scutirea de impozitul pe venit a fost introdusă la începutul anilor 2000 pentru a atrage investiţiile giganţilor din tehnologie şi a rezistat până acum indiferent de guvernare. Scutirea de impozit pe veniturile programatorilor a fost, în ultimii ani, unul dintre cele mai puternice argumente de atracţie a investitorilor străini în ultimii ani, având în vedere că există un deficit de programatori în toate statele europene, iar fluctuaţia de personal din acest sector este în creştere.

În prezent, România are 110.000 de programatori (dintre care 30.000 sunt scutiţi de impozit pe venit), iar sectorul IT şi cel al telecomunicaţiilor au o contribuţie de 6% la formarea PIB-ului, mai mult decât are agricultura.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.02.2020

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.