Medicul Florin Ciocea a înfiinţat cu 70.000 de euro un centru de recuperare pentru pacienţii cu afecţiuni neurologice în Bucureşti

20 mai 2019 Autor: Georgiana Mihalache

Florin Ciocea, fondator al Neurorec: Lucrez în domeniul recuperării medicale de peste un deceniu şi m-am axat pe pacienţii neurologici, pentru care nu este personal specializat şi recuperarea este de lungă durată.

„Domeniul recuperării neurolocomotorie este în urmă cu 40 de ani faţă de alte ramuri ale medicinei.“

Medicul kinetoterapeut Florin Cio­cea a înfiinţat în aprilie 2018 centrul de recuperare neuro­locomotorie Neurorec în Bucureşti după ce a investit peste 70.000 de euro, mai bine de jumătate din sumă venind din programul Start-Up Nation. Pla­nurile urmăresc dezvoltarea conti­nuă prin achi­ziţii de echipa­mente, domeniul recuperării după afecţiu­nile neurologice fiind unul slab abordat.

„Lucrez în domeniul recu­perării medicale de peste un deceniu şi m-am axat pe pacienţii neurologici, pentru care nu este personal specializat şi recuperarea este de lungă durată, nece­sită muncă, poate ajunge şi la doi ani. Îmi doream să fiu de folos pacienţilor neuro­logici“, a spus pentru ZF Florin Ciocea, acţionarul şi fondatorul Neurorec.

El a adăugat că una dintre principalele probleme cu care se confruntă pacienţii cu afecţiuni neurolocomotorii este că nu îşi mai pot folosi braţele, astfel că depind de însoţitori chiar şi pentru activităţi simple.

În acest sens, în cadrul Neurorec există o mănuşă de recuperare, un dispozitiv care înainte să fie cumpărat de centru nu exista în România.

De altfel, Florin CIocea se plânge de faptul că investiţiile în echipamente moderne şi cercetarea în domeniul recuperării neurologice au stag­nat în comparaţie cu domenii precum chirur­gia, afecţiunile cardio­vas­culare.

„Mă uit la orice cale de dezvoltare, prin fonduri euro­pene, prin sponsorizări pentru că do­resc să le ofer acestor pa­cienţi o şansă. Din punctul de vedere al evoluţiei medicinei, această ramură a recuperării după afecţiunile neurologice a stagnat cu 40 de ani faţă de cardiologie, de exemplu, unde echipamentele sunt de ultimă generaţie“, a spus Florin Ciocea.

El a adăugat că programul Start-Up Nation l-a ajutat să-şi îndeplinească planurile şi se uită în continuare la extindere pentru că există adresabilitate. Anul 2019 este primul de activitate com­pletă, iar pacienţii află de centrul Neurorec din vorbă în vorbă, rezultatele fiind cele care atrag oamenii.

„Numărul de pacienţi variază în funcţie de factorii financiari pentru că serviciile se plătesc, Casa Naţională de Asigurări nu decontează pentru aceste servicii. În plus, pacien­ţilor le este greu cu de­plasarea, să vină la ca­binet, astfel că în pe­rioa­dele mai calde sunt mai mulţi pacienţi.“

În spaţiul de 90 mp din sectorul 3 din Capitală, închiriat, lucrează patru angajaţi, medici cola­bo­ratori. „Nu există o anumită categorie de pacienţi, avem de la adolescenţi de 13 ani, până la persoane de vârsta a treia. Şi persoanele tinere vin din cauza activităţilor pe care le au zi de zi, de exemplu statul la birou, la calculator, care cu timpul cauzează probleme în special la nivelul coloanei cervicale, lombare“, a mai spus Ciocea.

El a precizat că recuperarea medicală, kinetoterapia, masajul de recuperare duc la reintegrarea pacienţilor în societate, având efecte benefice şi asupra familiei acestora.

„Mi-ar fi plăcut ca dispozitivul pe care l-am achiziţionat (mănuşa terapeutică) să fie decontat pentru că aşa ar fi avut posiblitatea mai mulţi pacienţi să vină, dar preţurile noastre sunt accesibile pentru că am pus pe primul loc pacientul, şi nu profitul“, a mai spus fondatorul Neurorec.

Preţurile pentru recuperarea braţelor de exemplu variază între 400 de lei pentru masaj terapeutic regional, 500 de lei pentru 10 şedinţe de kinetoterapie sau 800 de lei pentru 10 şedinţe de kinetoterapie şi masaj.

„Am lucrat şi la spitale publice şi la diverse centre private. Am cunoscut problemele pacienţilor şi am ales să creez acest business pentru că nu mă puteam axa pe ce îmi doream să fac, în meseria aceasta trebuie să te dedici, pentru că pacientul simte felul în care lucrezi cu el“.

 

Pariul „greilor“ pe recuperarea medicală

Domeniul recuperării medicale a început de câţiva ani să fie din ce în ce mai atractiv pentru jucătorii mari din piaţă, care au abordat această nişă medicală, mutând accentul şi pe ce se întâmplă cu pacientul după procedurile medicale clasice sau în urma afecţiunilor pe care le are.

Astfel, în piaţă au apărut jucători de talie mică sau medie specializaţi în domeniul recuperării. Câteva exemple sunt spitalul Polaris de lângă Cluj-Napoca, deschis de Tudor Socea în 2015.

De asemenea, medicul Dan Dunărenţiu din Brăila a deschis în iunie 2018 spitalul Complex Medical Veneţia, specializat în recuperare şi boli cronice, o unitate de 150 de paturi.

Medicul Dan Raica deţine un spital de recuperare medicală şi medicină fizică în Eforie Sud, iar ZF a scris recent despre medicul Marius Căprar din judeţul Bihor, care vrea să investească 32 mil. lei într-un spital de recuperare neurologică în Băile Felix, solicitând şi ajutor de stat pe care de altfel l-a şi primit.

Şi Arcadia, spitalul privat controlat de familia Fiterman din Iaşi, a anunţat că se uită la deschiderea unui spital de 80 de paturi de recuperare medicală.

Dacă până anul trecut, doar jucătorii mici pariau pe servicii medicale de recuperare, mai nou şi operatorii mari sunt atraşi de această nişă, un exemplu fiind reţeaua Regina Maria, al doilea jucător din piaţă, care a preluat în 2018 clinica Kinetic Sport&Medicine, specializată în servicii de kinetoterapie şi fizioterapie, cu centre în Bucureşti, Cluj şi Iaşi.

Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.05.2019

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.