Se îngroaşă gluma. În august şi septembrie cădere de 30% a vânzărilor de locuinţe în toată ţara. În Bucureşti vânzările s-au înjumătăţit luna trecută

20 oct 2018 Autor: Bogdan Alecu

♦ În septembrie 2018, la nivelul întregii ţări, 42.522 de imobile au fost vândute, în scădere cu 26% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

La nivelul Bucureş­tiu­lui, luând în calcul numai lo­cuinţele indivi­dua­le, nu­mă­rul tranzacţiilor a scăzut luna trecută la 2.205 uni­tăţi, valoare cu aproape 50% mai mică faţă de septembrie anul trecut.

Este pentru a doua lună consecutiv când vânzările de locuinţe scad considerabil. Dacă în august scăderea putea fi pusă pe seama concediilor şi a tichetelor de vacanţă acordate de guvern, în septembrie, când dezvoltatorii se aşteptau la o reluare a vânzărilor, piaţa a con­ti­nuat să scadă puternic. Mai mult, o scădere pu­ternică a avut loc şi în Cluj, de la aproape 1.300 de imobile tranzacţionate anul trecut în septembrie, la sub 600 anul acesta.            

În luna august 2018, la nivelul întregii ţări, 40.576 de imobile au fost vândute, o scădere de 29% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

Mai exact, numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contrac­te­lor de vânzare-cumpărare la nivel naţional în cea de-a opta lună a acestui an este cu 16.410 mai mic faţă de luna august 2017.

În luna octombrie a acestui an o analiză a Asociaţiei Evaluatorilor (ANEVAR), făcută pe baza evaluărilor de apartamente necesare pentru finanţare bancară, piaţa imobiliară din Cluj-Napoca dădea primele semne de slăbi­ciu­ne după ce a avut o viteză dublă de creştere a preţurilor faţă de Bucureşti în ultimii trei ani.

Astfel, valoarea medie de piaţă a unui me­tru pătrat de apartament din Cluj a înregistrat în trimestru doi din 2018 prima scăderea de 0,1%, după creşteri consecutive din 2016 încoace.

Dana Ababei, preşedinte ANEVAR, spu­nea că indicele imobiliar a înregistrat o foarte uşoa­ră scădere în ultimele trimestru a valorii de piaţă a apartamentelor din Cluj. „Nimeni nu s-ar fi aşteptat. Am crezut că este o eroare de calcul, dar piaţa de la Cluj a ajuns la un maxim şi nici IT-iştii nu-şi mai pot permite preţurile so­licitate. Să nu uităm că în România şi în Cluj trăiesc şi alte persoane decât IT-işti.“

Preţurile apartamentelor din Cluj au cres­cut cu 35% din 2015 până în prezent, de când ANEVAR raportează agregat preţurile de eva­luare ale apartamentelor evaluate şi urmă­reşte evoluţiile în fiecare trimestru, pe când în Bucureşti cu doar 17% în aceeaşi perioadă.

Preşedinta ANEVAR a spus că se aşteaptă ca lucrurile să se reaşeze în Cluj, iar piaţa să se stabilizeze.

În ultimul an spre exemplu dobânda de referinţă la creditele în lei a crescut de la sub 1% la peste 3%, ceea ce înseamnă că la un credit de 75.000 de euro pe 30 de ani rata a crescut de la circa 1.300 de lei la peste 2.000 de lei. În tot acest timp şi preţurile imobilelor au continuat să urce, iar moneda euro, în care preţurile sunt fixate, a continuat să se devalorizeze. Din cauza devalorizării şi scumpirii, tot mai multe apartamente nu

s-au mai încadrat în programul Prima casă şi s-au îndreptat spre credite imobiliare. Dacă impactul asupra creditelor Prima casă este unul redus, ratele la un credit de 40.000 de euro pe 15 ani crescând cu numai 200 de lei. Practic, dezvoltatorii şi băncile au încurajat creditele „normale“, care într-un final au pus foarte multă presiune financiară pe client. Pe de altă parte, din cauza aprecierii, doar în zone periferice sau în zone cu probleme de infrastructură din Ilfov mai puteau fi achiziţionate apartamente cu două sau trei camere prin Prima casă.

Dincolo de ROBOR, criza politică din ultimul an a contribuit şi ea la instabilitate, potrivit dezvoltatorilor, în contextul în care în ultimul an şi jumătate trei cabinete au fost schimbate la Palatul Victoria.

Pe de altă parte, jucătorii din piaţa imobiliară vorbesc acum de „cel mult o corecţie“ a pieţei, nu de o criză sau un declin, în contextul în care dezvoltatorii au anunţat proiecte mari, dar au demarat construcţia pe faze, tocmai pentru a nu se mai expune în piaţă. Spre exemplu, Liviu Lepădatu, fondatorul distribuitorului IT Tornado Sistems, care s-a asociat cu SIF Moldova pentru a dezvolta un proiect rezidenţial în zona Străuleşti din Capitală, spune într-un interviu acordat ZF că nu poate fi vorba de o criză acum, deoarece nu discutăm nici despre şomaj ridicat, nici despre o scădere economică, nici despre o evaluare greşită a imobilelor cum era cazul anului 2008.

„În Bucureşti avem o creştere a veniturilor, a populaţiei şi în continuare discutăm despre o creştere economică. Atunci când vorbeam de boom economic, vedeam „păduri“ de macarale. Acum nu vezi aşa ceva. Şi la târgurile imobiliare, sunt anunţate proiecte de mii de apartamente, dar în realitate fiecare începe pe faze, cu un număr redus de apartamente“, explică Liviu Lepădatu.

Spre exemplu în Pipera, Expoziţiei sau Bucureştii Noi, dezvoltatori precum AFI Europe, Prime Kapital, Hagag, sau Pedro, anunţă proiecte rezidenţiale de mii de apartamente.

Per total, sectorul rezidenţial a avut, la opt luni din an, o cădere de peste 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În primele opt luni din an, lucrările de construcţii au scăzut pe total cu 4,6%. Scăderea este determinată de reducerea cu 8,3% la lucrările de construcţii noi. Pe obiecte de construcţii, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 31% şi clădirile nerezidenţiale cu 0,1%. Creştere a fost la construcţiile inginereşti (plus 9,6%) - ceea ce înseamnă că statul creşte investiţiile, având în vedere că acest segment priveşte lucrările mari de infrastructură. Doar că, în raportările anterioare, creşterea aceasta era de două cifre.

Potrivt datelor INS, în august 2018, faţă de august 2017, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut cu 10,3%.

Ca serie ajustată, în august 2018 comparativ cu august 2017 construcţiile au scăzut cu 8,9%. Pe obiecte de construcţii, august la august, clădirile rezidenţiale au scăzut cu 41,9%  peste media ultimelor opt luni -  şi la clădirile nerezidenţiale cu 13,5%, dar creştere a fost la lucrările de construcţii inginereşti cu 12,6%.

bogdan.alecu@zf.ro

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.