Revoluţia fiscală a PSD: Companiile private au primit o fereastră prin care pot face restructurări fără costuri salariale

17 dec 2017 Autor: Răzvan Botea

Gabriel Sincu: Există trei posibile soluţii pentru a nu afecta venitul net al angajatului: acordarea unor bonusuri, mărirea salariului brut pe o perioadă determinată sau mărirea salariului brut pe periaodă nedeterminată. Pentru aceasta din urmă, doar 10% din companii şi-au anunţat intenţia de o pune în aplicare.

♦ Gabriel Sincu, EY: Companiile pot majora salariile preferenţial, iar unii angajaţi să aleagă între a pleca sau a avea salarii semnificativ diminuate.

Măsura fiscală de transfer al contribuţiilor sociale de la angajator la angajat le per­mi­te companiilor să scape mai uşor de unii angajaţi, fără ca acestea să depună un efort semnificativ.

„Ordonanţa lasă o portiţă pentru angaja­to­rii care aveau nişte probleme cu nişte angajaţi, să poată să scape de ei mult mai uşor. Poate să se întâmple şi treaba asta şi să se majoreze salariul preferen­ţial, de exemplu. Respec­ti­vul angajat este pus în faţa fap­tului îm­plinit: poate să aleagă să rămână cu salariul semnificativ diminuat sau să plece de bunăvoie“, a spus Gabriel Sincu, director de taxe la firma de audit şi consultanţă EY, în cadrul emisiunii online de business ZF Live. În prezent, legis­la­ţia muncii face destul de dificilă concedierea unui angajat, iar companiile care vor să „scape“ de angajaţii neperfor­manţi trebuie să aducă foarte multe dovezi în acest sens în cazul în care se ajunge în instanţă (pentru că instanţele dau dreptate, de cele mai multe ori, angajaţilor).

Mai mult decât atât, unele companii folo­sesc deja în negocierile cu sindicatele această „ame­ninţare“ de a nu mări salariile brute ale an­gajaţilor din 2018, astfel încât veniturile nete ale an­gajaţilor să ră­mână neschim­bate. De exem­plu, producătorul auto Ford, care are 4.200 de an­gajaţi la Craiova, vrea să mărească salariile bru­te ale sa­lariaţilor începând cu 2018 nu­mai dacă aceştia sunt de acord ca sin­dicatul şi compania să sem­ne­ze un contract colectiv de mun­că valabil pe o durată de doi ani şi să se reducă unele sporuri.

În ceea ce priveşte deciziile luate de companii cu privire la veniturile salariaţilor din 2018 - având în vedere că salariile brute trebuie majorate cu 17 - 22% pentru ca an­ga­jaţii să aibă acelaşi nivel net, Gabriel Sincu spune că majoritatea firmelor caută so­luţii de compromis.

„Există trei posibile soluţii  pentru a nu afecta venitul net al angajatului: acordarea unor bonusuri, mărirea salariului brut pe o perioadă determinată sau mărirea salariului brut pe perioadă nedeterminată. Pentru aceasta din urmă, doar 10% dintre companii şi-au anunţat intenţia de o pune în aplicare“, a mai spus Gabriel Sincu.

Totuşi, companiile care transferă contribuţiile de la angajator la angajat din 2018 nu ar avea costuri suplimentare faţă de anul 2017.

Gabriel Sincu a mai precizat că iniţial susţinea ideea unei impozitări la nivel egal pentru toată lumea, indife­rent de cum s-au obţinut veniturile, dar că ulterior şi-a schimbat opinia.

„Acum există nişte dezechilibre fantastice, de exemplu, între ce înseamnă contract de muncă şi ce înseamnă contract de prestări servicii pe PFA. Practic este mult mai bine să ai un contract de prestări servicii pe PFA decât contract de muncă“, a mai spus Sincu.

Problema investitorilor nu este neapărat impozitul care scade sau creşte, pentru că fiecare îşi face calculul şi dacă vrea să continue, va continua, spune el, ci instabilitatea economică şi viteza cu care se schimbă lucrurile în fiscalitate, ceea ce scade drastic posibilitatea acestora de a evalua factorii de risc într-un mediu de afaceri impredictibil.

„Stabilitatea e cea mai importantă când vine vorba de fiscalitate. Lucrurile nu trebuie să se întâmple brusc, pentru că asta provoacă cel mai mare deranj şi pentru că asta produce cea mai multă suferinţă în mediul de afaceri.“

Toată această „involuţie fiscală“,  incertitudine fiscală şi toate aceste reduceri de taxe care nu pot fi susţinute de economie vor avea ca şi consecinţă în final o majorare semnificativă de taxe şi impozite, a adăugat el. „Din pă­cate, toate astea vin cu o notă de plată. Fie o vom plăti toţi prin inflaţie, fie vom fi forţaţi să majorăm nişte taxe.“

La finalul lunii noiembrie, conform datelor oferite de Ministerul de Finanţe, existau 159.000 de companii cu restanţe la plata contribuţiilor. Companiile cu cea mai mare valoare a datoriei sunt companiile de stat.

Gabriel Sincu nu neagă logica măsurii implementării pedepsei cu închisoarea în cazul neplăţii contribuţiilor în acest context, însă subliniază un alt aspect. „A-i aşeza pe toţi într-un pat al lui Procust şi a trage aşa o linie – toată lumea trebuie să intre aici – fără să ai în vedere specificul fiecărei activităţi, este o măsură destul de periculoasă, mai ales în măsura în care o astfel de reglementare este introdusă peste noapte.“

Firmele se pot trezi în situaţia de a alege să plătească angajaţii sau contribuţiile la stat. Gabriel Sincu spune că vor fi unii care vor alege să rişte pedeapsa cu închisoarea pentru a nu-şi pierde angajaţii, vor fi alţii care vor încerca să plătească în mod proporţional salariul şi contribuţiile şi vor fi unii care vor trage obloanele şi vor spune „Fraţilor, asta e, vă mulţumesc“.

Sincu subliniază importanţa dialogului în contextul modificărilor fiscale. El dă ca exemplu adoptarea Codului Fiscal din 2004, care s-a făcut după o serie de dezbateri cu mediul de afaceri, ceea ce a adus beneficii ulterioare pe partea de reglementare fiscală. „Ei bine, începând cu 1 ianuarie al acestui an, dialogul ăsta este unul de formă, este unul mimat, iar senzaţia pe care noi, oamenii de taxe o avem, este că acolo avem nişte oameni care au o agendă personală, iar fiscalitatea se transformă, daca vreţi, într-un instrument în a atinge acea agendă“.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.12.2017

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.