Record istoric: Numărul de salariaţi din România a trecut pentru prima dată de 20 de ani încoace de 4,9 milioane

30 apr 2018 Autor: Adelina Mihai

Numărul de salariaţi a crescut cu 108.000 de persoane între februarie 2017 şi februarie 2018 şi va trece sigur de 5 milioane de persoane în 2018.

Noile angajări făcute în sectoarele industria prelucrătoare, comerţ, sănătate şi asistenţă socială, hoteluri şi restaurante şi IT&C au condus la creşterea numă­rului de salariaţi din economie la 4,902 milioane la finalul lunii februarie, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Ultima dată au mai fost 4,9 milioane de salariaţi în 1998. În 1990, România avea peste 8 milioane de salariaţi.

Cel mai prost nivel a fost în ianuarie 2011, când erau 4,095 milioane de salariaţi.

Efectivul de salariaţi din economie a ajuns astfel la cel mai înalt nivel din 1998 încoace, în ciuda faptului că între timp au plecat în străinătate peste 3 milioane de români, iar anii de criză au „şters“ peste 740.000 de locuri de muncă din economie.

„Conform rezultatelor cercetării noastre, din 2015 până în prezent au fost 13 trimestre consecutive de creştere a previziunilor de angajare, iar perspectivele pozitive se menţin şi pentru trimestrul doi al anului. Angajatorii din România vor să-şi crească forţa de muncă, previziunea netă de angajare - care este cal­culată ca diferenţă între ponderea anga­jatorilor care spun că îşi vor creşte efectivele de personal şi ponderea celor care spun că le vor reduce - este pozitivă, de 10%, dar este mai restrânsă faţă de trimestrele anterioare. A fost o întărire a acestui indicator de la trimestru la trimestru, dar nu mai este atât de en­tuziastă ca în trecut“, a spus Corina Gonteanu, director de marketing pe Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Man­po­werGroup.

Faţă de ianuarie 2011 - când numărul de salariaţi s-a situat la cel mai scăzut nivel din 1990 încoace, fiind de 4,095 milioane de persoane - în economie s-au făcut 807.000 de noi angajări. Cererea foarte mare de candidaţi de pe piaţa muncii din ultimii ani şi oferta foarte mică din ultimii ani i-au făcut şi pe angajatori să devină mai permisivi la recrutarea şi selecţia personalului şi totodată să facă majorări de salarii.

Statisticile pieţei muncii arată că încă din luna mai a anului trecut? când s-au înregistrat 4,846 milioane de salariaţi în buletinele lunare ale INS? economia a depăşit nivelul de dinainte de criză din perspectiva numărului de locuri de muncă. În septembrie 2008, economia număra 4,83 milioane de salariaţi, iar această valoare a fost un reper pentru cea mai bună perioadă pentru piaţa muncii din ultimul deceniu până în luna mai 2017.

Din totalul celor aproape 108.000 de noi angajări din ultimul an, cele mai multe au fost făcute în sectoarele sănătate şi asistenţă socială (+ 20.100 de angajaţi, până la un total de 384.100 de persoane în februarie 2017), comerţ (+19.600 de angajaţi, până la un total de 780.500 de oameni), industria prelucrătoare (+16.700 de angajări, până la un total de 1,19 milioane de persoane), hoteluri şi restaurante (+14.800 de persoane, până la 193.000 de oameni) şi informaţii şi comunicaţii (+ 10.200 de persoane, până la 171.900 de angajaţi).

Companiile vor continua să facă noi angajări şi în perioada următoare, iar pe piaţa muncii sunt unele domenii mai dinamice.

"Producţia, zona serviciilor financiare, imobiliare şi servicii de afaceri, precum şi construcţiile au fost sectoarele efervescente, cu cele mai multe angajări de la începutul acestui an, arată rezultatele cercetării ManpowerGroup. De asemenea, şi în hoteluri şi restaurante cifrele arată previziuni de angajare solide. Aceste date ne arată că există în continuare un climat pozitiv al angajărilor. Sigur, la un moment dat se va face observat mai accentuat şi impactul pe care îl are deficitul de talente de pe piaţa muncii“, a mai spus Corina Gonteanu, director de marketing pe Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul furnizorului de soluţii privind forţa de muncă ManpowerGroup.

Criza de personal de pe piaţă i-a determinat pe angajatorii români să înceapă, încă de anul trecut, să facă proiecte de recrutare de masă cu personal din state asiatice, atât de angajaţi care ocupă poziţii de muncitori (blue-collars), cât şi de specialişti care vin să lucreze pe pachete salariale şi de beneficii similare cu ale românilor. Anul trecut, angajatorii din diverse sectoare de activitate - de la restaurante la ferme şi construcţia de nave - au apelat la recrutarea de imigranţi din state din afara statelor non-UE, cum ar fi Vietnam, Pakistan sau Filipine. În 2017, lanţul de restaurante City GrillÊ şi ferma de vaci Dutch Trading au recrutat nepalezi, Teleferic Grand Hotel a angajat filipinezi, şantierul naval Vard Tulcea a recrutat vietnamezi, iar această tendinţă va continua şi în acest an.

Pentru 2018, ca urmare a cerinţelor din partea angajatorilor, guvernul a majorat contingentul de lucrători imigranţi din state non-UE nou-admişi pe piaţa muncii la 7.000 de persoane, fiind cu 1.500 mai mare faţă de anul 2017.

Datele Institutului Naţional de Statistică privind numărul de salariaţi de la sfârşitul fiecărei luni au ca sursă buletinele statistice lunare, realizate în urma unor cercetări selective. Efectivul de personal raportat în aceste buletine este doar pentru instituţiile cu mai mult de 4 salariaţi şi sunt excluse din aceste date forţele armate şi asimilaţii (Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Pază şi Protecţie etc.). Cercetarea INS este realizată pe un eşantion de 24.000 de unităţi economico-sociale.

 

Angajaţii români, codaşii Europei în privinţa muncii de acasă

România a înregistrat în 2017 cea mai scăzută pondere a salariaţilor care lucrează în mod frecvent de acasă, având în vedere că numai 0,3% din totalul salariaţilor români au putut beneficia de o astfel de facilitate, arată datele Eurostat.

“Campioni” în ceea ce priveşte acest capitol sunt angajaţii din Luxemburg, unde 9,7% din total lucrează în mod frecvent de acasă, fiind urmaţi de către cei din Olanda (8,5%), Finlanda (8.4%) şi Danemarca (6,2%).

La polul opus, pe lângă România, se mai află Letonia (unde doar 0,5% dintre angajaţi lucrează de acasă), Cipru (0,6%), Croaţia (0,8%) şi Lituania (0,9%). Unul dintre motivele pentru care România înregistrează o pondere redusă a salariaţilor care muncesc de acasă este reprezentată de faptul că, până de curând, nu exista o legislaţie în acest sens. Cu toate acestea, angajatorii din multinaţionalele din sectorul IT&C în special au oferit acest beneficiu angajaţilor în ultimii ani, ca metodă de motivare şi retenţie. În primăvara acestui an, peşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind reglementarea activităţii de telemuncă. Conform legii, activitatea de telemuncă permite oricărei persoane care lucrează pe calculator să facă acest lucru de acasă, iar inspectorii de muncă au dreptul să facă inspecţii la domiciliu în acest sens.

 

Oficial, mai puţin de 2% dintre români lucrează peste program

Doar 1,8% din totalul angajaţilor români au lucrat câte cel puţin 49 de ore pe săptămână (echivalentul a 9,8 ore pe zi) în 2017, arată datele publicate de Eurostat. Procentul românilor care lucrează peste program este mai redus decât în 2016, când 2,1% dintre salariaţii din România făceau ore suplimentare la locul de muncă principal şi decât în 2016, când ponderea era de 2,2%.

La nivelul tuturor statelor Uniunii Europene, 5,7% din totalul angajaţilor au lucrat mai mult de 49 de ore pe săptămână în 2017, pondere în scădere faţă de anul 2016 (când era 5,9%) şi faţă de 2015 (6,1%).

Angajaţii din Marea Britanie sunt „campioni” la orele suplimentare, având în vedere că 12,3% din totalul angajaţilor din această ţară au lucrat în perioada analizată din 2017 mai mult de 49 de ore pe săptămână.

La polul opus se află Olanda, ţară în care numai 0,5% dintre angajaţi efectuează ore suplimentare.

Potrivit Codului Muncii din România, angajaţii care lucrează suplimentar trebuie să îşi dea acordul pentru a efectua munca peste program şi trebuie răsplătiţi în bani sau cu timp liber de către angajator pentru orele de muncă efectuate în afara intervalului stabilit.

 

Unu din 14 angajaţi români lucrează, ocazional, pe timp de noapte

Aproape 1 din 14 angajaţi din România, adică 7,3% din total, au lucrat – cel puţin ocazional – pe timp de noapte în 2017, arată datele Eurostat.

Ponderea angajaţilor care au lucrat în timpul nopţii a crescut faţă de anii 2015 şi 2016 (când era de 6,9%) şi se apropie de media Uniunii Europene (de 8% în 2017).

Croaţia înregistrează cea mai mare pondere a salariaţilor care lucrează pe timp de noapte, de 15,5% în 2017, urmată de Polonia (15,2%), Austria (12,2%), Slovenia (11,5%) şi Grecia (11,3%).

Pe de altă parte, cele mai scăzute ponderi ale angajaţilor care lucrează pe timp de noapte sunt înregistrate în Italia (3% în 2017), Lituania (5%), Germania (5,7%), Slovacia (6,5%) şi Estonia (6,5%).

Potrivit Codului Muncii din România, munca prestată între orele 22.00 şi 6.00 este considerată muncă de noapte, iar angajaţii care prestează munca de noapte beneficiază fie de program redus cu o oră (pe acelaşi salariu), fie de un spor de 25% din salariul de bază.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.05.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.