Cultura de hamei a scăzut de nouă ori de la Revoluţie până în prezent, de la 2.300 ha la 250 ha

miercuri, 20:56 Autor: Florentina Niţu

Cultura de hamei s-a diminuat de nouă ori în perioada 1990-2018, de la 2.300 de hectare până la 250 de hectare, iar fermierii susţin că principala cauză este deteriorarea infra­structurii necesare dezvoltării acestei plante, produsă din neglijenţa statului sau din lipsa de strategie a proprietarilor pe mâinile cărora au ajuns construcţiile după privatizare.

Reînfiinţarea culturii ar costa prea mult, precizează agri­cultorii, iar despre extindere nu poate fi vorba, pentru că legislaţia le pune piedici.

„Am fost atât de nepricepuţi încât o moştenire valo­roa­să a epocii comuniste am distrus-o în perioada 1998-2005. Toate fermele de stat construite pe vremea lui Ceau­şes­cu, bine gândite din punctul de vedere al amplasării, au înce­put să se decline din cauza unui management defectuos. Tot în acei ani s-a decis privatizarea fermelor de hamei fără condi­ţio­narea păstrării domeniului de activitate, ceea ce a dus prac­tic la vânzarea construcţiilor de beton realizate pentru creş­terea hameiului. Acum mai avem 10% din ce aveam înain­te“, spune Akos Daniel Mora, manager general la com­pania Moragroind din Târgu-Mureş.

El spune că statul nu-şi permite să finanţeze reînfiinţarea culturii de hamei, pentru că presupune investiţii de milioane de euro. Un hectar de hamei costră 25.000 de euro.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.10.2019

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.