Conferinţa ZF „România 100 de ani de business“, Iaşi. Internshipul este cheia viitorului. Specializarea angajaţilor trebuie făcută în companii

14 nov 2018 Autor: Mădălina Panaete

Peste 200 de antreprenori, manageri, bancheri şi consultanţi au participat la conferinţa ZF „România 100 de ani de business“ de la Iaşi

Dezvoltarea României în următorii 20 de ani va depinde inclusiv de nivelul de pregătire al angajaţilor, iar de specializarea acestora ar trebui să se ocupe direct com­pa­niile în lipsa unui sistem de învăţământ în care pro­gra­ma şcolară să fie adaptată la nevoile de astăzi ale mediului de business. Aceasta este una dintre cele mai importante con­cluzii ale conferinţei „România 100 de ani de busi­ness“, organizată de ZF la Iaşi, cu sprijinul Băncii Transil­vania şi al companiei de consultanţă şi audit EY.

„Cred că cel mai important lucru care a contat, istoric vorbind, pentru dezvoltarea României în ultimii 100 de ani nu a fost factorul politic, ci factorul uman. (...) Acesta are nevoie de timp să se dezvolte, este nevoie de edu­caţie şi formare a persoanelor specializate şi supra­spe­cia­lizate în anumite joburi. Este important să-i ajutăm pe tineri să se dezvolte într-un cadru economic funcţional. Ceea ce înseamnă că ar trebui să reuşească să înveţe la un loc de muncă, să se specializeze trăind ceea ce se întâmplă într-o firmă indiferent de profilul ei“, a declarat Patricia Fiterman, CEO în cadrul producătorului de medicamente Fiterman Pharma, în cadrul conferinţei de la Iaşi.

Ea spune că societatea pe care o conduce a început deja un parteneriat cu Facultatea de Farmacie.

Pe de altă parte, Horaţiu Pârvu­lescu, partener asociat şi growth market leader în cadrul companiei de consultanţă şi audit EY România, spune că dacă acum cinci ani compania trimitea absolvenţii de facultate în străinătate ca să se specializeze, acum compania merge spre facultăţi de profil economic de pe plan local.

„Am început să ţinem cursuri despre cum se face un business plan. Din păcate, nu mulţi vor să aprofundeze şi să-şi dedice o parte din vacanţă pentru acest lucru. Îi şi plătim să vină la aceste şcoli de vară, cum le spunem noi, dar nu-i obligăm să rămână la noi. E o soluţie pentru specializarea tinerilor. Pentru cei care fac audit şi contabilitate noi le cerem să urmeze cursurile ACCA, cursuri care costă cam 14.000 de lire pentru fiecare om. Am prefera să dăm aceiaşi bani pentru facultăţile din România dacă ne-ar pregăti oamenii la acelaşi nivel“, a spus Horaţiu Pârvulescu în cadrul conferinţei la care au participat peste 200 de antreprenori, manageri şi bancheri. Pe de altă parte, el a observat faptul că mulţi profesori din România nu ţin pasul cu noile tehnologii de pe piaţă, în timp ce în străi­nătate profesorii pre­dau cursuri din do­menii în care şi activează. Ideea este susţinută şi de Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, care spune că trebuie să fie o mai mare colaborare între universităţi şi compa­nii, iar ceea ce se studiază în facultăţi ar trebui să fie pliat pe realităţile prezentului.

Antreprenori, manageri, bancheri şi consultanţi au analizat perspectivele de dezvoltare ale judeţului Iaşi şi ale României în viitor în conferinţa de la Iaşi. 


Antreprenorii au început deja să-şi pregătească oamenii singuri şi mulţi nu mai aşteaptă ca proaspăt absolvenţii de facultăţi să vină pregătiţi într-un anumit domeniu.

„Totul pleacă de la educaţie, este un lucru foarte important pentru România în viitor. (...) În fiecare an angajăm 10-15 tineri agronomi, le oferim training şi apoi îi angajăm. Avem 80 de ingineri agronomi, dintre care 60 au sub 30 de ani. Trebuie să le dăm din experienţa noastră tinerilor şi să-i ajutăm“, a spus Mihai Haraga, proprietar şi preşedinte al SEMTOP, producător de seminţe din Iaşi. La rândul lui, Lucian Grecu, proprietarul Complexului Hotelier Unirea din Iaşi, consideră că facultăţile trebuie să conlucreze cu tinerii.

„Trebuie să le dăm credit acestor tineri care vin în companii. Poate ne plângem că nu ştiu anumite lucruri, dar în tehnologia viitorului sunt mai buni decât era generaţia noastră în trecut“, a spus antreprenorul, care adaugă faptul că în cadrul complexului hotelier sunt constant tineri care fac practică. Pe de altă parte, Florin Cardasim, co-fondator al Codecamp, unul dintre cele mai mari evenimente dedicate IT-ului, crede că viitorul este reprezentat de educaţia informală.

„Eu nu mai cred în educaţia super- formală. Marile universităţi au pro­bleme în a atrage şi a reţine studenţii. Cred însă în această educaţie practică pe care noi toţi o putem oferi. Asta înseamnă investiţii. Nu se poate peste tot, dar merită încercat. Educaţia informală, prin natura ei foarte flexibilă, foarte puţin îngrădită şi foarte aplicată, poate aduce rezultate fantas­tice“, a spus Florin Carda­sim în cadrul conferinţei de la Iaşi.

În cadrul evenimentului „România 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“ de la Iaşi au participat peste 200 de antreprenori, bancheri, consultanţi şi manageri. Printre temele dezbătute în cadrul conferinţei s-au aflat şi importanţa tehnologiei în business, infrastructura deficitară din zona Moldovei, dar şi despre importanţa bursei de valori pentru economia locală.

Bursa te ajută într-un mod eficient să creşti semnificativ. Este pentru antreprenorii care au idei şi soluţii pentru a-şi duce businessul la un alt nivel“, a explicat Adrian Tănase, CEO al Bursei de Valori Bucureşti.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.11.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.