Câştigă teren pe calea ferată: GFR se apropie de afaceri de 200 mil. euro

22 apr 2013 Autor: Mirabela Tiron

Gruia Stoica

Omul de afaceri Gruia Stoica, patronul grupului Grampet, din care face parte GFR, cea mai mare companie privată fe­ro­viară de transport marfă, câştigă teren pe calea ferată în defa­voarea operatorului feroviar de stat CFR Marfă, care în ultimii ani a adunat pierderi imense.

În mai bine de zece ani, Stoica, unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri, şi-a dezvoltat pas cu pas un business profita­bil din operaţiuni de transport marfă în Ro­mânia, Ungaria, Serbia şi Bulgaria.

Recent, la finalul anului trecut, el a „bifat“ şi două tranzacţii. A cumpărat divi­zia de producţie locomotive a Electro­pu­tere şi Reloc Craiova, iar acum plănuieşte să dezvolte un pol al industriei feroviare la Craiova. Grup Feroviar Român SA, cu afaceri de 176 mil. euro în 2011, principalul client al Diviziei VFU în ultimii doi ani, a pre­luat documentaţia tehnică, brandul, per­sonalul rămas (aproximativ 90 de per­soane) de la divizia de producţie loco­mo­tive a Electroputere. În ultimii ani, GFR şi-a mărit profitul şi afacerile, semnând noi contracte, în timp ce com­pania de stat de transport marfă CFR Marfă s-a prăbuşit. Omul de afaceri vrea să îşi consolideze bu­sinessul şi este chiar interesat de parti­ci­pa­rea la procesul de privatizare a CFR Marfă.

Statul speră să încaseze cel puţin 797 mil. lei (181 mil. euro) din vânzarea pache­tu­lui de 51% din acţiunile CFR Marfă, po­trivit unui anunţ cu privire la oferta de vân­zare de acţiuni prin metode combinate cu criterii de precalificare, constând în nego­ciere pe bază de oferte preliminare, urmată de licitaţie cu ofertă în plic.

Guvernul s-a angajat în ultimele nego­cieri cu FMI să publice anunţul de pri­va­ti­za­re a CFR Marfă în luna martie a acestui an şi să semneze contractul de vân­zare a unui pachet majoritar de acţiuni până la ju­mă­tatea lui mai, tranzacţia ur­mând să fie în­cheiată atunci când toate con­diţiile vor fi în­de­plinite. În perioada 2008-2011 CFR Mar­fă a adunat pierderi care se ridică la 1,1 mld. lei (250 mil. euro). Potrivit proiectului de bu­get pentru acest an, citat de Mediafax, com­pania de stat prognozează venituri de 1,1 mld. lei (250 mil. euro) şi cheltuieli de 1,3 mld. lei (295 mil. euro). CFR Marfă are 39.000 de vagoane şi 900 de locomotive. Până la momentul pri­vati­zării, CFR Marfă continuă să piardă cotă de piaţă (a ajuns la 5%, potrivit ulti­me­lor date disponibile), în timp ce com­pa­niile private feroviare îşi cresc afacerile şi profitul.

Pe piaţa de transport feroviar privat mai ope­rează Servtrans şi Unifertrans, cea mai mare cotă de piaţă fiind deţinută de GFR (peste 30%). În februarie anul acesta, Relu Fe­nechiu, ministrul transporturilor, a anun­ţat noua conducere a CFR Marfă: eco­no­mişti, ingineri şi jurişti. Aysun Mustafa, eco­no­mist şi bancher, este preşedintele con­si­liu­lui de administraţie, iar Alexandru Dră­ghici, jurist, este directorul general. Din con­siliul de administraţie mai fac parte Liviu Radu, in­giner, Bogdan Constanti­nes­cu, economist, Dan Constantinescu, inginer, Ionuţ Geor­ges­cu, jurist  şi Dan Belcea, eco­nomist. La situaţia actuală în care se află căile ferate a con­tribuit şi cea mai drastică reformă, spar­gerea căilor ferate în 1998, la sfaturile Băncii Mon­diale, care a condi­ţio­nat astfel finan­ţa­rea deficitului bugetar al Ro­mâniei. La sfâ­r­şitul anului 1998 Socie­ta­tea Naţională a Căilor Ferate Române era divi­zată de stat în cinci companii: CFR Călă­tori, CFR Marfă, CFR SA (infrastruc­tu­ră), Societatea de Ser­vi­cii de Mana­ge­ment Feroviar şi Societatea de Adminis­trare a Activelor Feroviare. Deşi această măsură trebuia să facă mai pro­fi­ta­bile com­paniile ferate, de fapt a adus pier­deri uriaşe, ceea ce nu s-a întâmplat însă în Ger­mania, Franţa sau Austria, unde căile ferate au rămas într-un holding prin care statul îşi poate realiza obiectivele strategice.