Primul angajat român concediat “cu acte” şi-a pierdut jobul de Crăciun, în urmă cu 133 de ani, pentru că a instigat la grevă

11 feb 2013 Autor: Adelina Mihai

Prima decizie de concediere a unui angajat din România datează din anul 1879 şi a fost dată unui miner din Petroşani care a încercat să îşi convingă colegii de muncă să facă grevă, pentru a încerca să obţină o majorare salarială, potrivit unui document publicat pe portalul www.costelgilca.ro, administrat de avocatul în dreptul muncii Costel Gîlcă.

"În prezent greva reprezintă un principiu constituţional, altfel spus dreptul la grevă al salariaţilor este recunoscut prin chiar Constituţia României care prevede în mod expres faptul că salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate sunt stabilite prin Codul muncii şi legea dialogului social", spune avocatul Costel Gîlcă.

În opinia sa, principalul avantaj al grevei constă în faptul că salariaţii pot să îşi apere drepturile şi interesele legitime, prin încetarea prestării muncii, în condiţiile fixate de lege, fără ca acţiunea lor să fie considerată abatere disciplinară, deci fără să fie concediaţi. El explică că aceasta este o dovadă a evoluţiei concepţiilor juridice, a dezvoltării normale a ramurii de dreptul muncii. Deci nu doar ştiinţa şi tehnica evoluează, ci chair şi ideile juridice au o evoluţie interesantă.

"Acum să nu cădem într-o absolutizare a teoriilor juridice, deoarece în practică angajatorii nu iubesc nici acum salariaţii care promovează şi organizează grevele, şi dacă nu ar fi textele legale care să interzică concedierea acestora, precum şi a greviştilor, cu siguranţă ne-am afla în aceeaşi situaţie ca acum 133 de ani" mai spune avocatul Costel Gîlcă.

Cum arată prima decizie de concediere din România

"24 decembrie 1879

DECIZIE

Din partea preturii plasei Jiu împotriva minerilor Mendel Ludwig şi Lauriţ Adam, pentru comiterea faptei de dezordine in muncă, tinzând la realizarea unei revolte a muncitorilor şi pentru încercarea de a obţine - pe această cale - un salariu majorat, se concediază imediat din munca în mină şi se expulzează din comuna Petroşani şi de pe teritoriul plasei.

În virtutea faptului că în cursul anchetei înşişi inculpaţii au recunoscut că i-au spus în faţă inginerului Fitz Erno că se simt înşelaţi, deoarece li s-a garantat un câştig de 30-35 forinţi lunar, iar ei au câştigat numai 8 forinţi luna trecută şi având în vedere împrejurarea că din datele aflătoare la îndemână autoritatea a dobândit convingerea că un muncitor sârguincios este capabil să câştige într-adevăr 30-35 forinţi pe lună salariu pe care ar fi putut a-l obţine şi inculpaţii dacă n-ar fi refuzat să muncească încercând organizarea unei acţiuni revoluţionare a minerilor pentru ca pe această cale să obţină majorarea salariilor, expulzarea şi concedierea din muncă a acestor indivizi a căror rămânere printre mineri se dovedeşte primejdioasă, sânt justificate".

Textul deciziei de concediere se regăseşte în Arhivele Statului Hunedoara, Deva, Fond. Comitatul Hunedoara Dos. 10/1879-1880, nenumerotat (traducere din limba maghiară), potrivit portalului administrat de Costel Gîlcă (http://bit.ly/LidrnT).