De ce România e pe ultimul loc în UE la digitalizare: Ar fi mai simplu în cloud

5 aug 2020 Autori: Laura Buciu , Mediafax

Atunci când statul a venit cu soluţii, sistemul a picat sau a proiectat greşit infrastructura, astfel că România ocupă ultimul loc în UE în topul statelor digitalizate.  Şeful Autorităţii pentru Digitalizarea României, Sabin Sărmaş, explică unde greşeşte statul roman.

România e pe ultimul loc în UE în privinţa digitalizării, iar când se încearcă să se facă interacţiunea cu statul mai uşoară, pică sistemul. O recunoaşte şi Sabin Sărmaş, cel care conduce Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Primul exemplu - cardul de sănătate. Pică des, deşi sistemul a costat peste 120 de milioane de euro. Tot Sabin Sărmaş explică cum digitalizarea în România s-a făcut pe principiul stat în stat. Cel mai bun exemplu – ANAF. Fiecare administraţie locală şi-a creat propriul sistem de administrare, care, la nivel naţional nu comunică între ele. Aşa că, cine a plătit dările într-un alt oraş din ţară, riscă să apară cu datorii în oraşul de reşedinţă.

„Se blochează dintr-un cumul de motive care ţin atât de proiectarea ei, cât şi de execuţie, cât şi de modul în care se face mentenanţa astăzi. Cardul naţional de sănătate va deveni istorie odată cu apariţia noii cărţi de identitate. Ar fi absolut redundant şi stupid în definitiv să folosim două carduri care poartă un mijloc de identificare al cetaţeanului de acelaşi tip. Digitalizarea sau o platformă odată creată nu rezistă pentru totdeauna. Ar fi mult mai simplu şi n-am mai avea atâtea probleme de infrastructură şi acele veşnice poveşti că a căzut serverul dacă ele ar sta în cloud. Însă pentru asta platforma trebuie rescrisă. Avem sincope şi aici România stă prost întradevăr la tot ceea ce înseamnă interoperabilitate între sisteme, modul în care se transmit datele dintr-o parte în alta”, a spus Sărmaş.

De cealaltă parte, nici cetăţeanul nu este deschis către trecerea la sistemul digital atunci când statul o face. Explică acest lucru Răzvan Rughiniş, profesor la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Înainte de a ne dori un stat digitalizat, avem nevoie de educaţie şi îndrumare în acest sens, nu de un sistem livrat direct în faţa cetăţeanului.

„Atragerea unui număr de cetăţeni din ce în ce mai mare să folosească respectivele servicii. Pentru că de multe ori serviciile nu sunt folosite pentru că orice tranziţie durează. Avem această aşteptare ca tehnologia să ne elimine peste noapte toate dificultăţile de interacţiune cu statul. Este o aşteptare prea mare. 1, pentru că noi nu vom face faţă, noi ca cetăţeni, unei schimbări radicale. Pentru că noi ca şi persoane avem o latură conservatoare. Fiecare dintre noi ne-am dori dacă se poate să nu se schimbe nimic”, a explicat Răzvan Rughiniş, profesor Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.