Banca Mondială: Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potenţialul de productivitate faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate adecvate

17 sep 2020 Autor: Roxana Rosu

Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potenţialul de productivitate faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate adecvate, potrivit celei mai recente actualizări a Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale, care măsoară nivelul de dezvoltare al capitalului uman în perioada pre-pandemică, la nivel global.

Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potenţialul de productivitate faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate adecvate, potrivit celei mai recente actualizări a Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale, care măsoară nivelul de dezvoltare al capitalului uman în perioada pre-pandemică, la nivel global.

Potenţialul din prezent este mai mic decât cel de 60%, din urmă cu 10 ani. Această valoare este mai mică decât media din regiunea Europa şi Asia Centrală, ce include şi ţările cu venituri ridicate.

Indexul a fost lansat pentru prima dată în 2018 şi măsoară nivelul de cunoştinţe şi abilităţi, pe care un copil născut astăzi se poate aştepta să îl obţină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educaţiei şi sănătăţii precare într-o anumită ţară.

Valoarea din România reflectă nevoia unor îmbunătăţiri urgente a rezultatelor în sănătate şi educaţie: un copil din România se poate aştepta să finalizeze 11,8 ani de învăţământ preşcolar, primar şi secundar până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. 

Un copil în Franţa se poate aştepta să finalizeze 13,8 ani.

Atunci când anii de şcolarizare sunt ajustaţi la calitatea învăţării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază de doar 8,4 ani de învăţare: un decalaj de învăţare de 3,4 ani faţă de perioada de şcolarizare.

De asemenea, cei care studiază în România obţin un scor de 442 pentru rezultatele învăţării pe o scară în care 625 reprezintă un nivel avansat şi 300 reprezintă un nivel minim.

În ceea ce priveşte sănătatea, procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani se ridică la doar 88%, comparativ cu, 93% în Franţa sau 95% în Suedia.

“Încă o dată, Indexul Capitalului Uman atrage atenţia asupra faptului că România trebuie să investească urgent în sănătatea şi educaţia copiilor săi. Banca Mondială se angajează să sprijine autorităţile române în eforturile lor de a investi mai mult şi de a investi mai inteligent în capitalul uman, pentru a accelera progresul către o lume în care toţi copiii se pot aştepta să primească o educaţie de calitate în clasă sau online şi să poată intra în piaţa muncii ca adulţi sănătoşi, calificaţi şi productivi”, a spus Tatiana Proskuryakova, Directorul de Ţară al Băncii Mondiale pentru România şi Ungaria.

Indexul Capitalului Uman este alcătuit din şase indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de 5 ani; anii de şcolarizare estimaţi ai copilului; rezultatele armonizate ale testelor; calitatea învăţării; rata de supravieţuire a adulţilor şi proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere (datele privind acest ultim indicator nu sunt disponibile pentru România). 

Datele sunt calculate pentru 174 de ţări ce acopereau 98% din populaţia lumii în martie 2020, oferind o referinţă pre-pandemică cu privire la sănătatea şi educaţia copiilor.

Indexul Capitalului Uman dat publicităţii de Grupului Băncii Mondiale în 2020 arată că în perioada pre-pandemică, majoritatea ţărilor au făcut progrese constante în întărirea capitalului uman al copiilor, cei mai mari paşi fiind făcuţi în ţările cu venituri mici.

În ciuda acestui progres şi chiar înainte de efectele pandemiei, un copil născut într-o ţară tipică s-ar putea aştepta să-şi realizeze doar 56% din potenţialul capital său uman, în raport cu un standard de referinţă cu servicii complete de educaţie şi sănătate.

“Guvernele din Europa şi Asia Centrală au prioritizat bine investiţiile în sănătate şi educaţie, ce reprezintă motoarele principale ale creşterii şi dezvoltării. Cu toate acestea, provocările declanşate de COVID-19 necesită un răspuns politic mai puternic, inclusiv o mai mare utilizare a tehnologiei pentru dezvoltarea furnizării serviciilor şi a unor programe îmbunătăţite de asistenţă socială, pentru a ne asigura că oamenii continuă să primească servicii de educaţie şi sănătate de calitate,” a spus Anna Bjerde, Vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.09.2020

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.