Analiză: Multe dintre firme ignoră pericolul COVID 19

31 iul 2020 Autor: Dorin Oancea

Multe dintre firmele din România ignoră sau tratează superficial pericolul generat de coronavirusul COVID – 19, arată o analiză realizată de Frames & Hygienium. 

Astfel s-a ajuns ca numărul companiilor cu cazuri de îmbolnăvire se crească semnificativ, iar pericolul, dincolo de cel sanitar, este ca business-urile să intre în blocaj, cu consecinţe majore pe lanţurile economice, mai arată documentul. Înmulţirea numărului cazurilor de coronavirus din judeţe precum Prahova, Braşov, Timiş şi Galaţi este cauzată de apariţia unor focare de COVID la o serie de companii, cele mai multe din sectorul IMM-urilor. În unele dintre cazuri, de vină pentru creşterea numărului îmbolnăvirilor sunt chiar managerii acestor firme, care au ignorat cu bună ştiinţă măsurile de prevenire.

Potrivit experţilor de la Frames, în multe firme, în special în zona de IMM-uri, respectarea regulilor de protecţie este, din păcate, facultativă.

„Sunt companii unde angajaţii nu poartă măşti sau le poartă greşit, iar recipienţii cu dezinfectanţi sunt prezenţi doar pentru a preîntâmpina controalele autorităţilor, folosirea lor fiind facultativă. În spaţiile comune, distanţa dintre birouri, dintre zonele de lucru, nu a fost mărită, iar la întâlnirile dintre angajaţi sau la cele cu clienţii şi partenerii nu sunt purtate măşti şi nu se respectă distanţare socială. Aceasta este realitatea”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dincolo de faptul că nu se poartă măşti sanitare decât în situaţii punctuale, în multe companii sunt probleme şi cu asigurarea măsurilor de dezinfecţie şi protecţie a spaţiilor în care se desfăşoară activităţile economice.

„Există, din păcate, multe afaceri unde dezinfectanţii sunt prezenţi doar din prisma respectării condiţiilor legale, fără să fie folosiţi după un program bine stabilit, în concordanţă cu fluxul de lucru. Dincolo de câteva companii mari, din zona multinaţionalelor, unde există protocoale bine definite privind coronavirusul, în zona intreprinderilor mici şi mijlocii asigurarea dezinfectanţilor este realizată, în multe situaţii, doar pe un singur criteriu – preţul cel mai mic”, spune Constantin Danciu, director de dezvoltare Grande Gloria Production, compania care produce, în România, dezinfectanţii Hygienium.

Aşa s-a ajuns ca, în magazine, în retail în general dar şi în companii mari inclusiv din zona de producţie şi logistică, angajaţii să folosească o serie de produse dezinfectante cu o provenienţă discutabilă.

Dincolo de nerespectarea măsurilor de protecţie şi de prezenţa, pe piaţă, a unor dezinfectanţi neautorizaţi, o mare problemă în economia românească, mai ales în sectorul de HORECA, o reprezintă absenţa unor reguli clare privind asigurarea protecţiei anti-covid.

Potrivit experţilor de la Frames, dincolo de măsurile dispuse de autorităţi, nu există în acest moment un set de reguli clare, concrete, asumate la nivel instituţional, în privinţa prevenirii infecţiilor cu COVID. „Multe dintre firmele din HORECA acţionează aşa cum pot, în condiţiile unei legislaţii ambigue. Îşi igienizează spaţiile de lucru, camerele de hotel, terasele etc. fără însă a avea garanţia că măsurile implementate sunt de natură să evite contaminarea cu coronavirusul COVID-19. Aceeaşi situaţie este prezentă, de exemplu, şi în sectorul de retail”, spune Adrian Negrescu.

Atunci când vin în control, autorităţile verifică, în principal, actele societăţilor, condiţiile generale de igienă şi cele specifice, prevăzute în legislaţie, însă n-au niciun fel de modalitate de control asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare, din prisma pericolului infectării cu COVID.

Fără o reglementare concretă şi o implementare optimă a măsurilor de protecţie, multe companii riscă să se confrunte cu stoparea producţiei şi închiderea activităţii, situaţii care pot duce foarte rapid la insolvenţă şi faliment.

Cum peste 80% dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate şi nu dispun de fonduri pentru situaţii de criză, pericolul de contagiune economică este major.

„Dependenţa între companii a crescut în 2020, astfel că, de exemplu, dacă o firmă intră în criză financiară, va trage după sine mare parte din furnizori. Vedem acum, în pandemie, cât de nociv este, din această perspectivă, creditul comercial (furnizor). La noi, volumul creditului furnizor este de trei ori mai mare decât cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) faţă de 117 miliarde lei (credit bancar)”, arată analiza Frames.

Potrivit experţilor, pe fondul crizei economice cauzată de pandemia de coronavirusul, termenul mediu de plată al facturilor în România a trecut de 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019. Nivelul este dublu faţă de media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu 10 ani.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.