VIDEO ZF LIVE. Cristina Săvuică, Lugera: Deschiderea graniţelor ar putea fi o soluţie pentru rezolvarea crizei locale de personal din România. Dar avem o piedică legislativă: pe muncitorul străin trebuie să-l plătim cu salariul mediu brut pe economie

20 mar 2017 Autor: Cristina Bellu

Dezechilibrul mare dintre ce­rerea de forţă de muncă şi oferta de candidaţi de pe piaţa locală ar pu­tea fi rezolvat prin deschiderea graniţelor, în condiţiile în care multe dintre companii sunt localizate în apropierea graniţelor.
 
„Deschiderea graniţelor ar putea reprezenta o soluţie pe termen scurt mai ales că numărul ofertelor de muncă a crescut substanţial în ultima perioadă şi există foarte multe firme localizate în apropierea gra­niţelor, care ar putea adu­ce muncitori din ţările vecine. Acum, în zona de vest a ţării majo­rita­tea firmelor asi­gură transportul munci-to­rilor pe distanţe de 50-100 de kilo-metri, iar la graniţa cu Republica Mol­dova şi Ucraina există foarte multe com­panii care nu găsesc forţă de muncă“, a declarat la emisiunea ZF Live Cristina Săvuică, chief happiness officer la firma de recrutare Lugera.
 
Ea menţionează însă că principala problemă în des­chiderea graniţelor constă într-o piedică legislativă care le impune potenţialilor angajaţi din afara UE un salariu minim egal cu salariul mediu.
 
„Acest lucru în­seamnă că unui muncitor din Serbia, Republica Moldova sau Ucraina tre-buie să-i dai un salariu  de 3.131 lei brut, în condiţiile în care salariul unui mun­citor român este de 1.450 lei brut. Chiar dacă de partea cealaltă a graniţelor exis­tă foarte mulţi potenţiali mun­citori, mo­dul în care aceştia ar trebui să fie plătiţi re­pre­zintă un obstacol foarte mare.“
 
Referindu-se la modul în care a evoluat piaţa muncii, ea apreciază că dinamica s-a schimbat foarte mult în ultimii doi ani. Astfel, dacă în 2015 pen­tru un singur anunţ de muncă existau şi 1.000 de candidaţi, astăzi pentru acelaşi anunţ aplică maximum 200. „Dintr-o statistică realizată recent am observat că în ultimele şase luni din 100 de can­didaţi confirmaţi pentru o poziţie de înce­pător, doar 16 ajung la in­terviu, iar dacă suntem norocoşi, dintre aceştia reuşim să angajăm doi.“ 

Deficitul de personal se datorează în mare parte migraţiei forţei de muncă către ţările europene, dar şi datorită faptului că în România s-au făcut multe investiţii, de la start-up-uri până la firme de servicii care au continuat să-şi dezvolte activi­tatea pe plan local prin deschiderea mai multor unităţi. Cristina Săvuică crede că mărirea salariilor nu constituie o soluţie în a-i convinge pe românii plecaţi la lucru în străinătate să se întoarcă în ţară, iar în acelaşi timp acest lucru ar putea să ducă la renunţarea mai multor in­vestitori străini de a mai fi prezenţi pe piaţa locală.

“Investitorii vin în primul rând pentru costul redus al forţei de muncă. Dacă acest lucru se va schimba, cu siguranţă mulţi dintre aceştia vor alege să plece într-o altă ţară cu costuri mai reduse. Recent am avut potenţial investitor care a făcut o cercetare pe pieţele din România, Ucraina şi Egipt. În final a ales să se ducă în Ucraina pentru că acolo costul era cel mai redus.“

 Vorbind despre preferinţele tinerilor la angajare, Cristina Săvuică clasează programul flexibil de lucru, locaţia în care se află compania şi salariul ca fiind cele mai importante criterii în alegerea unui job pentru tinerii care fac parte din generaţia Z.

“Candidaţii care fac parte din generaţia Z sunt interesaţi în primul rând de un program flexibil de lucru, prin acesta înţelegând ca programul de lucru să înceapă atunci când vrea candidatul sau ca acesta să poată să lucreze o parte din săptămâna de acasă. Apoi, mai sunt interesaţi de locaţie şi de salariu.“

Săvuică mai precizează că tinerii care vin la interviu, chiar dacă nu au experinţă de muncă, cer în general ca salariul net să plece de la nivelul de 2.000 de lei pentru diferite job-uri, situaţia fiind diferită în cazul programatorilor.

“IT-ul este vedetă pe piaţa forţei de muncă. Cei cu această specializare primesc între 2 şi 8 oferte de muncă pe săptămână, iar junorii sunt foarte căutaţi. De obicei sunt recrutaţi din primii ani de facultate. Job-urile de junior pronesc de la 700 de euro net, în plus aceştia fiind foarte vânaţi  şi de firmele din afara ţării.“, a mai spus Cristina Săvuică.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.03.2017

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.