România 100 de ani de business

Dragoş Petrescu City Grill: Noi, privaţii, trebuie să ne eficientizăm ca să putem plăti salarii ca în Vest. Altfel forţa de muncă tot va pleca

joi, 19:22 Autor: Roxana Petrescu

♦ Digitalizarea va schimba radical industria ospitalităţii, spune Dragoş Petrescu, antreprenorul care deţine grupul City Grill, şi ar putea fi unul dintre factorii care vor contribui, parţial, la rezolvarea crizei de forţă de muncă din domeniu. Cealaltă parte trebuie făcută chiar de angajatorii din domeniu, creşterea salariilor fiind unica soluţie de a ţine aici personalul bine pregătit.

„În continuare este foarte tentant să pleci din România”, spune Pe­tres­cu. Grupul City Grill are în por­tofoliu în acest moment 19 res­ta­u­rante care funcţionează sub mai mul­te branduri, respectiv Caru cu Bere, Ha­nul lui Manuc, Pescăruş, Hanul Berarilor, Trat­toria Buongiorno, City Grill şi City Café.

Potrivit informaţiilor disponibile, anul trecut grupul City Grill a înregistrat la nivel con­solidat un business de 33,7 mil. euro, în creş­tere cu 11% faţă de 2016. De altfel, gru­pul City Grill este cel mai mare jucător din industria restaurantelor, cu circa 1.500 de salariaţi. La astfel de proporţii, identi­ficarea for­ţei de muncă devine una dintre prin­cipalele provocări pentru grup, situaţie înre­gistrată de altfel la nivelul întregii industrii.

„Principalul lucru care va ţine forţa de muncă aici este creşterea veniturilor, iar noi, privaţii, trebuie să ne eficientizăm activitatea în asemenea măsură încât să putem susţine în România salarii comparabile cu cele din vestul Europei. Azi nu putem creşte preţurile de pe o zi pe alta, dar vom învăţa să lucrăm cu mai puţini oameni şi mai bine plătiţi. Eu lucrez acum în medie pe fiecare restaurant cu 60 de oameni, în Vest echipa este la jumătate, dar în Vest este o tradiţie de generaţii în industria ospitalităţii. Noi avem numai 25 de ani de practică.”

 

Digitalizarea vine cu schimbarea

Petrescu spune că o soluţie ar fi excluderea beneficiilor precum masa sau cazarea din zona de beneficii de natură salarială, lucru care mai departe presupune scoaterea acestora din zona de fiscalizare aplicată veniturilor.

Un alt element care va schimba industria ospitalităţii este digitalizarea deşi, cel mai probabil, domeniul va fi printre ultimele care vor „îmbrăţişa” această tendinţă în contextul în care clienţii preţuiesc totuşi interacţiunea directă.

„Digitalizarea va schimba masiv industria ospitalităţii şi va rezolva o parte din pro­­blema forţei de muncă, dar nu în totalitate. Vedem că avem unii clienţi care nu se simt bine când li se ia comanda cu ta­bleta. Personalizarea acestui tip de serviciu tre­buie să rămână importantă în faţa clientului.”

Dincolo de eforturile de eficientizare, Petrescu spune că industria trebuie să pună umărul la formarea viitorilor angajaţi.

„Noi avem două clase pe care le pregătim, una de bucătari şi una de ospătari, cu câte 30 de cursanţi fiecare. Reinventăm astfel o şcoală de meserii prin care încercăm să recreăm tradiţia ospitalităţii.”

 

Una dintre cele mai atractive pieţe

Dincolo de criza forţei de muncă, fenomen care afectează aproape toate industriile, Dragoş Petrescu spune că industria ospitalităţii este într-o fereastră de oportunitate extraordinară, odată cu creşterea turismului.

„Industria ospitalităţii este plină de oportunităţi, beneficiază de un sistem de taxare care încurajează investiţiile, TVA a fost redusă la 9%. Aş spune că industria ospi­talităţii este într-o fereastră de opor­tunitate care cred că va mai dura 5-10 ani.”

Dragos Petrescu spune că pentru mulţi turişti tocmai neajunsurile locale ajung să aibă un farmec aparte şi să-i atragă în vacanţe aici.

„Lucrurile pe care noi le vedem acum ca minusuri, cum ar fi lipsa de infrastructură, au ajuns să-i dea României un farmec aparte. Sunt zone virgine, ca de exemplu cele intra­montane (Ţara Saşilor, nordul Buco­vi­nei, Delta Dunării etc.) foarte apreciate pentru autenticitatea lor. România este, totodată, o destinaţie foarte sigură. Aş spune că lucrurile merg spre bine, iar creşterea numărului de turişti ne obligă şi pe noi să ne adaptăm serviciile la standardele vest-europene.”

Ultimele date de la Institutul Naţional de Statistică (pe ianuarie-noiembrie anul trecut) arată că în unităţile de cazare din ţară au ajuns în total 11,2 milioane de vizitatori, din care 2,6 milioane de străini, un număr record. Mai mult, datele de la Banca Naţională a României arată că străinii au lăsat în ţară 2,2 mld. euro anul trecut, faţă de 1,56 mld. euro în 2016. Loc de mai bine este, dar proprietarul City Grill spune că la condiţiile de piaţă actuale ar fi foarte dificil de acomodat o creştere semnificativă a numărului de turişti.

„Ritmul nostru de creştere este în linie cu posibilităţile noastre de a susţine această creştere. Dacă am avea 6 milioane de turişti străini în loc de 2,6 de milioane, nu am avea nici unde să-i cazăm, nici restaurante suficiente. Noi abia ne descurcăm acum cu forţa de muncă pe care o avem la nivelul cererii de astăzi.”

 

Lucrurile încep să se aranjeze

Dar pe măsură ce prin creşterea veniturilor sau digitalizare industria de profil îşi va rezolva problema cu forţa de muncă, proiectele majore, cum sunt cele de infrastructură, rămân esenţiale pentru turism şi nu pot fi realizate decât de stat.

„Avem nevoie de autostrăzi, de aeroporturi, administraţiile locale trebuie să se gospodărească mai bine. Avem lângă noi Bulgaria, care a aplicat un model foarte coerent în dezvoltarea turismului. Priva­tizările s-au făcut şi la ei, dar în spate era un plan. La noi, pur şi simplu proprietatea a trecut din mâna statului în mâna administratorilor din acea vreme fără vreo logică a dezvoltării în spate.”

Croaţia este un alt model care creşte spectaculos în contextul în care circa 6,4 milioane de turişti au vizitat ţara în primele şase luni ale acestui an, cu 10% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Promovarea trebuie făcută tot unitar, spune Dragoş Petrescu, aici fiind necesară colaborarea tuturor asocialţiilor din turism.

„Vedem însă că lucrurile încep să se aranjeze în mod natural şi la noi, dar din păcate am pierdut 25 de ani.”

roxana.petrescu@zf.ro

 

Vedeţi cum ar putea arăta România de mâine accesând platforma www.zf.ro/romania100

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.07.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.