Anuar Energie 2018

Eoliene susţinute doar de vânt

10 apr 2018 Autor: Roxana Petrescu

Vezi galeria foto galerie foto

Energia eoliană a atras investiţii de peste 5 miliarde de euro pe plan local, cu un boom al proiectelor înregistrat în perioada 2012-2015, dar desele schimbări legislative în schema de sprijin au adus în conturile producătorilor de energie pierderi de circa un miliard de euro. Chiar şi aşa, România nu a devenit complet neinteresantă pentru această industrie mai ales în contextul în care noul val de investiţii nu ar mai avea nevoie de o schemă de sprijin, ci doar de stabilitatea cadrului de reglementare.

În Europa s-au montat anul trecut 16,8 GW în proiecte eoliene, capacitate comparabilă cu cea a tuturor unităţilor de producţie a energiei funcţionale din România. Vântul a devenit astfel, în funcţie de capacitate, a doua cea mai importantă formă de producţie a energiei, după gaz, înaintea unor surse precum cărbuni, hidro sau nuclear.

„În cazul surselor convenţionale de energie, aşa cum sunt cărbunii şi păcura, vedem că este scoasă din funcţiune o capacitate mai mare decât este pusă în funcţiune. În cazul gazului, capacitatea scoasă din funcţiune a fost aproape egală cu cea nou-montată“, se arată în ultimul raport realizat de Wind Europe, o organizaţie care anual colectează date privind evoluţia energiei eoliene la nivel european.

Germania şi Franţa sunt în continuare ţările în care se realizează cele mai mari investiţii în sectorul eolian. Într-un an record, România nu a mai contat, investiţiile în acest domeniu fiind complet sistate.

Astfel, de la sute de turbine eoliene montate anual, pe plan local s-au mai montat anul trecut doar cinci eoliene, perfomanţă cu care România se clasează la coada unei Europe avide de energie verde. Dacă cineva mai are vreun dubiu privind viitorul energiei, statisticile sunt mai verzi ca niciodată. Anul trecut, peste 70% din capacităţile noi instalate au venit din zona de energie eoliană şi solară. În ţări precum Danemarca, ponderea energiei eoliene în acoperirea consumului a ajuns la 44%.

Dar cel mai important semnal a venit anul acesta chiar de la Parlamentul European, care a adoptat proiectul noii Directive Europene pentru promovarea energiei regenerabile ce impune un prag minim de 35% de energie regenerabilă în mixul consumului de energie la nivelul întregii Uniuni Europene pentru anul 2030. Această ţintă ambiţioasă vine în compensarea deciziei luate de către guvernele ţărilor europene în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene, de 27%.

În România, ponderea energiei eoliene în acoperirea consumului este de 12%, după ce toţi giganţii energetici din Europa au pompat miliarde de euro pe plan local.

„Sunt toţi în picioare, dar foarte multe firme sunt susţinute cu equity de la fimele-mamă. Doar în industria eoliană s-au investit 5 miliarde de euro din care un miliard de euro sunt pierderile“, a spus Claudia Brânduş, preşedintele RWEA (Romanian Wind Energy Association), în cadrul ZF Power Summit ‘18.

Potrivit acesteia, în zilele în care ponderea energiei eoliene este sub 10%, preţul în piaţă este peste media anuală.

Pe măsură ce ponderea energiei eoliene este mai mare, preţul din ziua respectivă se duce sub preţul mediei.

„În 10 ani am asistat la o reducere de 25% a gazelor cu efect de seră în Ro­mânia datorită investiţiilor în eoliene.“

Claudia Brânduş indică însă o tendinţă care ar putea schimba modul în care energia eoliană se dezvoltă, inclusiv în România.

„Cred că trebuie să ne uităm pe două componente. Avem dimensiunea tehnologiei şi dimensiunea comporta­mentului consumatorilor. Tehnologia avansează într-un ritm fantastic. Soluţiile se diversifică foarte mult, costurile scad. CAPEX-ul la eoliene a scăzut cu o treime în ultimii zece ani. Vin soluţiile de stocare care se diversifică şi ele, ceea ce înseamnă că se rezolvă şi problema principală a regenerabilelor şi anume impredicti­bilita­tea. Avem din ce în ce mai mult cerere de energie regenerabilă. Avem oraşe care şi-au luat angajamentul de a-şi face achiziţiile numai din energie regenerabilă şi avem şi multe companii care au decis să se alimenteze exclusiv cu energie verde.“

Timid, şi în România au apărut consumatori care susţin că se alimentează exclusiv cu energie verde, astfel că cerere există. În plus, ieftinirea tehnologiilor permite realizarea investiţiilor fără scheme de sprijin în spate.

 

Ce lipseşte însă?

Claudia Brânduş spune că dezvoltarea noii generaţii de proiecte eoliene nu va avea loc fără flexibilizarea modalităţii de contractare a energiei. În acest moment, producătorii de energie îşi vând electricitatea exclusiv pe bursa de energie OPCOM.

Cei care vor să devină producători însă nu pot veni pe bursă cu o energie viitoare, aşa că nu pot încheia con­tracte pe termen lung cu care să se ducă apoi la bancă să obţină finanţări.

„Dacă vorbim de capacităţi viitoare, este suficient să asigurăm condiţiile de piaţă corecte şi nu va mai fi nevoie de subvenţii. Sunt ţări care sunt acolo, dar sunt necesare contracte pe termen lung care aduc o predictabilitate a veniturilor. Şi în România s-ar autosusţine industria cu condiţiile de piaţă corecte, dar noi avem o lege a energiei regenerabile care a fost modificată de cel puţin 10 ori în ultimii ani. Trebuie să ne uităm în jurul nostru. Strategia nu se face naţional fără a te raporta la ceea ce se întâmplă la nivel internaţio­nal, mai ales după cuplarea pieţelor.“

România este o ţară care deja şi-a îndeplinit ţintele privind energia regenerabilă pentru 2020 înainte de termen, dar nu toate statele au avut acest noroc. Acum însă se fac socotelile, iar România ar putea găzdui pe plan local investiţiile unor state care sunt departe de obiectivele stabilite. Şi aceasta ar putea fi o oportunitate de creştere dacă este bine valorificată.

„Sunt ţări care sunt în urma ţintelor. Vom afla adevărata situaţie în 2020, dar toată lumea îşi face analizele. Este şi aici o oportunitate.“

Pe hârtie lucrurile pot arăta bine. Rămâne de văzut dacă în 2018 se vor monta mai mult decât cele 5 turbine din 2017.

Claudia Brânduş, preşedintele RWEA (Romanian Wind Energy Association): „Dacă vorbim de capacităţi viitoare, este suficient să asigurăm condiţiile de piaţă corecte şi nu va mai fi nevoie de subvenţii. Sunt ţări care sunt acolo, dar sunt necesare contracte pe termen lung care aduc o predictabilitate a veniturilor. Şi în România s-ar autosusţine industria (eoliană - n. red.) cu condiţiile de piaţă corecte, dar noi avem avem o lege a energiei regenerabile care a fost modificată de cel puţin 10 ori în ultimii ani. Trebuie să ne uităm în jurul nostru. Strategia nu se face naţional fără a te raporta la ceea ce se întâmplă la nivel internaţional, mai ales după cuplarea pieţelor.“

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.