Motivul pentru care nu avem autostrăzi: rata de absorbţie a fondurilor structurale ale UE este de doar 2,7%

22 ian 2018 Autor: Iulian Anghel

♦ La patru ani de la începutul exerciţiului financiar 2014-2020, România a primit rambursări de la UE de doar 600 mil. euro, dintr-un total alocat de 22,5 mld. euro.

Ministerul Fondurilor Europe­ne a publicat în sfârşit o statistică a absorbţiei fondu­rilor europene pentru exerci­ţiul financiar 2014 – 2020, din care reiese că, la patru ani de la debutul perioa­dei de planificare multianuală, România a primit rambursări de la UE de doar 624 de milioane de euro, adică 2,77% din întreaga sumă alocată de 22,5 miliarde de euro.

România nu a învăţat nimic din preceden­tul exerciţiu financiar: 2% absorbţie în primii patru ani din exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 2,7% absorbţie în primii patru ani din exerciţiul financiar 2014-2020.

În patru ani, întregul program Infrastruc­tura Mare (2014 – 2020), cu o alocare de 9,4 mi­liarde de euro, nu a luat decât 418 milioane de euro, adică 4,4% din întreaga sumă. Aşa se expli­că de ce, în 2017 de exemplu, în România nu a fost dat în folosinţă niciun kilometru de autostradă.

„Sunt trei motive principale pentru slaba absorb­ţie. Primul este birocraţia excesivă, al doilea este lipsa de informare şi ultimul lipsa co­fi­nan­ţării. În plus, fuziunea Ministerului Fondurilor Europene cu Ministerul Dezvol­tării a determinat Comisia Europeană să ceară reacreditatea ADR-urilor, ceea ce a întârziat absorbţia cu un an“, comentează Petru Luhan, consultant pentru fonduri europene.

La rândul său, Cosmin Drăgoi, consultant pe fonduri europene, arată că motivele pentru care absorbţia este întârziată ţin de întârzierea cu care au fost finalizate programele şi au fost lansate apelurile pentru proiecte.

„Nu au fost puşi la punct (responsabilii – n.red.). Programele trebuia perfectate înainte de începerea exerciţiului financiar. Noi nu ne-am grăbit, nici Comisia Europeană nu s-a gră­bit. Ceea ce trebuia făcut înainte de 2014 s-a realizat în 2015 – 2016 şi, astfel, primele ram­bur­sări au început să vină abia în ultima parte a lui 2017. Nici fuziunea dintre Ministerul Fon­durilor şi Ministerul Dezvoltării nu a ajutat, dimpotrivă“, comentează Drăgoi.

Ministrul demisionar al fondurilor euro­pe­ne Marius Nica a susţinut săptămâna trecută că Ro­mâ­­­nia ar putea pierde anul acesta 1,5 mld. euro bani nerambursabili, din cauza întârzierii în ab­sorb­ţia fondurilor: „2018 este cel mai important an, România poate pierde definitiv 1,5 mld. euro din actualul exerciţiu. Orice zi pier­dută este o cri­­mă la adresa dezvoltării eco­no­mice a României“. Nica nu a putut fi contactat pentru ex­pli­ca­ţii suplimentare, dar, potrivit lui Luhan, pe­rico­lul de a pierde bani este real pentru că fon­durile necheltuite într-o perioadă stabilită se reîntorc la Bruxelles fiind returnate contri­bua­bililor la bugetul Uniunii.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.01.2018

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.