BNR îi cheamă înapoi în ţară pe românii care lucrează în instituţiile financiare din străinătate. Salariul mediul la Banca Naţională a fost de 7.000 de lei net, în timp ce un director poate ajunge să câştige peste 28.000 de lei

17 sep 2017 Autor: Adelina Mihai

Mugur Tolici, director HR BNR

Mugur Tolici, director HR: l Avem nevoie de oameni care au înţelegerea sistemului financiar-bancar din afară l Le oferim posibilitatea să lucreze pe posturi de execuţie l Prima de instalare este de două ori salariul lunar net.

Banca Naţională a României lansează un program prin care vrea să îi aducă înapoi în ţară pe specialiştii români care lucrează în prezent în instituţiile financiare din străinătate, după ce o parte dintre economiştii români stabiliţi în alte ţări au dat semnale că ar vrea să revină acasă.

„Vrem să îi aducem acasă pe românii care lucrează în instituţiile financiare din străinătate, care au expertiză şi recunoaştere internaţională. Vrem să le oferim posibilitatea să se întoarcă în ţară, să lucreze pe nişte posturi de execuţie superioare în Banca Naţională, de expert principal sau de economist principal. Ei vor fi plătiţi la fel ca angajaţii actuali ai băncii care ocupă poziţii similare, iar contractele sunt pe perioadă nedeterminată. La venire, li se va oferi şi o primă de instalare echivalentă cu două salarii lunare nete“, a spus Mugur Tolici, directorul de resurse umane al BNR.

Salariul mediu în cadrul BNR a fost de circa 7.000 de lei (1.521 euro) net pe lună în 2016, triplu faţă de salariul mediu la nivelul întregii economii, potrivit calculelor ZF realizate pe baza informaţiilor din raportul anual al BNR.  Un director din BNR poate câştiga între 7.821 de lei şi 28.643 lei net (6.226 euro) pe lună. Salariul unui director adjunct poate varia între 6.614 şi 20.972 de lei net (4.560 euro). Salariul unui şef de serviciu este cuprins între 5.261 lei şi 14.079 lei net (3.060 euro). Sala­riul guvernatorului BNR este de 55.000 de lei net pe lună (12.000 euro). Pe lângă aceste venituri, salariaţii BNR beneficiază de prime anuale şi prime de vacanţă. Costul vieţii în Bucureşti este mult mai redus decât în vestul Europei, începând de la preţul apartamentelor, chirie, utilităţi, până la distracţie.

Planul BNR, instituţie care are peste 1.900 de salariaţi, este să scoată în fiecare an la concurs câte 5 posturi pentru specialiştii români din străinătate, 2017 fiind primul an de implementare a acestei iniţiative.

Repatrierea specialiştilor români din străinătate a început să fie o politică de resurse umane din ce în ce mai frecvent folosită, în special în companiile private.

Centrul de servicii IT Deutsche Bank Global Technology, de pildă, are un program de repatriere a românilor care lucrează în străinătate prin care a reuşit să aducă în ţară 30 de specialişti IT din totalul celor peste 800 de angajaţi din România, iar ţinta companiei pentru următorii doi ani este ca 20% din forţa de muncă să fie reprezentată de specialişti repatriaţi. De asemenea, organizaţia Romanian Business Leaders are un program, denumit RePatriot, prin care îşi propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile de carieră din ţară. 

„Găsim specialişti şi în ţară, însă avem nevoie de persoane care să vină cu o înţelegere din afară a sistemului financiar-bancar. După ce verificăm eligibilitatea candidaţilor şi ne asigurăm că profilurile lor corespund posturilor scoase la concurs, se va forma un comitet de selecţie condus de guvernator. În această săptămână se vor publica pe site-ul BNR mai multe detalii despre înscrierea în acest program“, a mai spus Tolici.

De asemenea, tot din această toamnă BNR începe să organizeze, lunar, seminare de analiză şi cercetare economică la care sunt invitaţi profesori şi cercetători în principal de naţionalitate română care sunt afiliaţi la universităţi străine.

Un alt program de recrutare a talentelor implementat în cadrul BNR încă din anul 2000 este programul de formare profesională a tinerilor specialişti, la care s-au înscris peste 730 de tineri până în prezent, dintre care 39 au fost angajaţi.

„Programul de formare profesională a tinerilor specialişti a fost până în prezent cel mai bun program de recrutare, pentru că majoritatea celor care au fost admişi în program au fost promovaţi după doi ani, primind funcţii de conducere. Mulţi dintre ei au plecat din bancă şi ocupă în prezent poziţii importante în alte bănci“, a mai spus Mugur Tolici. Printre cei care au trecut prin acest program şi care au plecat din BNR se află Adrian Codîrlaşu (director de risc al UniCredit Bank şi preşedinte al asociaţiei CFA Society), Nicolaie Chideşciuc (director la JPMorgan în Londra), Horia Braun (econo­mistul-şef al BCR) sau Ciprian Dascălu (economistul-şef al ING Bank).

De asemenea, în 2013 BNR a demarat şi un program de internship, în cadrul căruia studenţii de la ciclurile de licenţă, masterat sau doctorat pot efectua un stagiu de practică de o lună în cadrul băncii care se încheie prin realizarea unei lucrări de cercetare. 

În 2016, BNR a avut o fluctuaţie de personal de 4,6%, foarte redusă în raport cu fluctuaţia medie din România, care a ajuns şi la 20% anul trecut în companiile multinaţionale, potrivit studiilor salariale. Majoritatea angajaţilor care pleacă din BNR părăsesc instituţia fie pentru că se pensionează, fie pentru că îşi găsesc un loc de muncă într-o altă bancă centrală din Europa.

De altfel, în prezent peste 20 de oameni din BNR au contractele de muncă suspendate pentru că s-au dus să lucreze, temporar, la Banca Centrală Europeană, la Eurostat, la Autoritatea Bancară Europeană sau la Banca Luxemburgului.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.09.2017

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.