Firmele care au rezistat crizei au pariat pe export şi pe optimizarea distribuţiei pentru creşterea cifrei de afaceri. Primele luni din an le confirmă optimismul

30 apr 2013 Autor: Radu Racu

Vezi galeria foto Piaţa de ţigle şi învelitori metalice pentru acoperişuri a înregistrat rate de creştere de două cifre anul trecut şi în primele trei luni din 2013.

Contacte noi, promovarea produselor şi a brandului şi identificarea unor parteneri noi de afaceri inclusiv pe pieţele externe au fost principalele obiective ale companiilor prezente la târgul Construct Expo, organizat între 18 şi 21 aprilie la Romexpo, în Bucureşti, într-un an care se anunţă optimist pentru jucătorii care au rezistat crizei şi au reuşit chiar să-şi majoreze afacerile în această perioadă.

Piaţa construcţiilor din Ro­mâ­nia a scăzut de la un nivel de 14-15 miliarde de euro în anul 2008 la circa 9 miliarde de euro în 2012, în special din cauza lipsei proiectelor mari, conform estimărilor celor mai mari jucători din industrie reuniţi în Asociaţia Română a Antreprenorilor din Construcţii. Firmele care au încercat însă să se repoziţioneze, atacând fie consumatorii individuali, fie pieţele de export, au  reuşit să rămână ferite de criză şi chiar să înregistreze creşteri.

„Noi am reuşit să evităm criza dezvoltând segmentul logistic şi încercând să onorăm comenzile cât mai rapid“, afirmă Horaţiu Ţepeş, directorul general al producătorului braşovean de învelitori metalice pentru acoperişuri Bilka. Managerul companiei spune că jumătate din vânzări se realizează  dinspre proiectele de renovări, iar jumătate provin din construcţiile noi. „Noi avem un studiu comandat la o companie de cercetare de piaţă care arată că suprafaţa totală de învelitori pentru acoperişuri vândută în anul 2012 a fost mai mare decât în 2008, când a fost consemnat maximul din construcţii“, afirmă Ţepeş. În ceea ce priveşte pieţele de desfacere, nordul Moldovei, regiunea de dezvoltare care a dominat topul construcţiilor noi din domeniul rezidenţial în ultimii ani, conform datelor de la INS, a generat şi cele mai mari creşteri pentru Bilka. „Am avut o creştere de 300% pe vânzările din nordul Moldovei în ultimul an“, afirmă Ţepeş. Managerul Bilka afirmă că afacerile au crescut în 2012 la 17 milioane de euro, de la un nivel de 11 milioane de euro în anul precedent, iar pentru 2013 ţinta de creştere este de cel puţin 20%.

„Noi avem un studiu comandat la o companie de cercetare de piaţă care arată că suprafaţa totală de învelitori pentru acoperişuri vândută în anul 2012 a fost mai mare decât în 2008, când a fost consemnat maximul din construcţii“, afirmă Ţepeş. În ceea ce priveşte pieţele de desfacere, nordul Moldovei, regiunea de dezvoltare care a dominat topul construcţiilor noi din domeniul rezi­denţial în ultimii ani, conform datelor de la INS, a generat şi cele mai mari creşteri pentru Bilka. „Am avut o creştere de 300% pe vânzările din nordul Moldovei în ultimul an“, afirmă Ţepeş. Managerul Bilka afirmă că afacerile au crescut în 2012 la 17 milioane de euro, de la un nivel de 11 milioane de euro în anul precedent, iar pentru 2013 ţinta de creştere este de cel puţin 20%.

Pe segmentele unde piaţa internă nu a mai reuşit să furnizeze posibilităţi de creştere, unii jucători s-au orientat la exterior, în special în statele vecine, dar şi în pieţele dezvoltate din Uniunea Europeană.

„În primul trimestru al anului am înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 30% faţă de perioada similară a anului trecut, la 1,4 milioane de euro. Principalul motor a fost exportul, care a crescut ca pondere în afaceri de la 8 la 27%“, afirmă Mihaela Iscru, director de export al producătorului de uşi de garaj MCA Grup.

Compania care vinde, după propriile estimări circa o treime din uşile de garaj din România estimează că în 2012 pe piaţa locală s-a remarcat un declin de 10%, ca număr de unităţi vândute, până la 14.500 de unităţi, evoluţie generată şi de scăderea cu 10% a numărului de autorizaţii de construire eliberate în 2011.

Ca valoare, scăderea a fost chiar mai abruptă, de 16%, până la aproximativ 10 milioane de euro, adâncită de erodarea preţurilor, notează compania în raportarea financiară publicată la jumătatea lunii aprilie.

Pieţele de export au reuşit să compenseze declinul pieţei interne, principalele destinaţii fiind Bulgaria, Serbia, Franţa şi Italia, afirmă directorul de vânzări externe al companiei. „Noi am mai participat şi la alte târguri de profil din Belgrad sau Paris, unde ne-am întâlnit cu distribuitori locali şi am reuşit să încheiem contracte cu ei“, a spus Mihaela Iscru.

În lipsa unor proiecte de construcţii majore din partea sec­torului public, speranţele unor ju­cători de talie mai mare din domeniu, cum este furnizorul de becuri LED Electro­magnetica, se leagă de ini­ţiativele private, precum retailul, unul dintre puţinele segmente de piaţă unde s-au făcut investiţii majore în extindere de către jucătorii mari.

„Dacă grupuri mari dintr-un domeniu ca bricolajul anunţă că vor să deschidă cinci magazine noi, noi mergem peste ei şi încercăm să le vindem becuri“, spune Simona Benzilă, economist în cadrul biroului de marketing al Electromagnetica, o companie cu afaceri de 120 de milioane de euro în anul 2011, conform celor mai recente date disponibile la Ministerul de Finanţe.

Afacerile sunt pe creştere pentru producătorul român de becuri cu un buget de cercetare anual de 2,6 milioane de euro, iar prezenţa la târ­gurile de profil se face pentru popularizare şi identificare de noi parteneri, însă contractele se con­cretizează abia mai târziu.

„Anul acesta avem ca ţintă de vânzări pe becuri LED 6 milioane de euro, iar în primele patru luni ne-am atins obiectivul, în timp ce în luna ianuarie, care e de obicei slabă, l-am depăşit cu 10%. Târgul pentru noi reprezintă o oportunitate de pro­mo­vare. Spre exemplu, la cel din 2011 contactele pe care le-am stabilit s-au concretizat în contracte abia după un an“, afirmă reprezentanta Electromag­netica.

Un jucător important de pe piaţa materialelor de construcţii care se uită mai mult la consumatorii individuali şi nu numai la proiectele mari, ci şi la programele de o anvergură mai redusă este firma Regata, din Târ­govişte, pentru care criza din construcţii nu a existat.

„Mulţi s-au speriat în criză şi au închis afacerile, iar lipsa încrederii a alungat foarte mulţi jucători, însă cred că acum piaţa se pune pe picioare încet-încet“, afirmă Adrian Codreanu, directorul de marketing al importa­torului de materiale de construcţii care şi-a majorat afacerile an de an, până la 23 de milioane de euro în 2011, conform datelor publicate la Ministerul de Finanţe.

„Noi, ca distribuitor, nu am avut criză. Pe de o parte au mai existat programe de reabilitare termică, oamenii şi-au mai renovat prin casă, iar pe de alta am încer­cat să diversificăm gama, iar furni­zorii au reuşit prin folosirea de tehnologii noi să obţină o reducere a costurilor de producţie“, afirmă repre­zentantul impor­tatorului care include în portofoliu materiale pentru pardoseli şi instalaţii sanitare.

Prezenţa la târg pentru importatorul şi dis­tribuitorul din Târgovişte se concretizează în prelungirea contractelor existente şi identificarea unor clienţi şi distribuitori noi.

„Am avut foarte multe comenzi individuale de la oameni care nu au acces la showroomurile noastre. Am avut şi reînnoiri de contracte de cel puţin 100.000 de euro“, susţine directorul de marketing. Criza a funcţionat pe piaţa con­strucţiilor ca o sită care a cernut jucă­torii mai mici prinşi în valul de insolvenţe şi a ajutat companiile supravieţuitoare să-şi consolideze poziţiile de piaţă.

O mare parte din expozanţii de la târgul Romexpo rămân optimişti şi pentru anul 2013, iar estimările Comisiei Naţio­nale de Prognoză privind avansul pieţei de profil de câteva procente pentru anul acesta le confirmă aşteptările.

Printeaza

Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.