Primăriile nu se înghesuie la banii UE

9 mai 2013 Autor: Radu Racu

Vezi galeria foto Reabilitarea termică a blocurilor construite înainte de anul 1989 a fost o iniţiativă care a mai dat o gură de aer pentru o parte dintre jucătorii de pe piaţa construcţiilor în ultimii doi ani, dar a pus şi o presiune uriaşă pe bugetele administraţiilor locale. Foto Silviu Matei

De la sfârşitul anului trecut, de când primăriile din România pot solicita finanţare europeană pentru reabilitarea blocurilor, au fost depuse doar 12 cereri: trei din Galaţi, câte două din Bistriţia şi Iaşi şi câte una din Botoşani, Slatina, Cluj-Napoca, Baia Mare şi sectorul 3 al Capitalei.

Schema propusă prin programele europene pentru reabilitarea termică a blocurilor „comuniste“ din România însumează 304 milioane de euro, valoare care cuprinde contribuţia bugetului de stat, a autorităţilor locale, precum şi a beneficiarilor. Cu toate acestea, în oraşele în care s-au făcut cele mai multe lucrări de renovare până acum, proiectele de anul acesta se vor baza tot pe bugetele locale, din care s-au cheltuit până în prezent sute de milioane de euro.

Reabilitarea termică a blocurilor construite înainte de anul 1989, o iniţiativă care a mai dat o gură de aer pentru o parte dintre jucătorii de pe piaţa construcţiilor în ultimii doi ani, a pus şi o presiune uriaşă pe bugetele administraţiilor locale, în special pe cele din Capitală, care şi-au asumat costul integral al lucrărilor, fără constribuţia asociaţiilor de proprietari.

300 mil. euro în Capitală. În Bucureşti, primăriile au preluat rapid iniţiativa din 2009 a Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea termică, blocată însă din lipsă de finanţare, şi au promovat-o în special în perspectiva campaniei electorale care se apropia în 2012, promiţând acoperirea costurilor în proporţie de 100% de la bugetul local.

Peste 300 de milioane de euro au fost cheltuite de atunci pentru anveloparea a 1.200 de blocuri, din care circa 150 de milioane de euro numai în sectorul 1, conform datelor furnizate de cinci dintre cele şase administraţii de sector (primăria sectorului 5 nu a furnizat informaţii). O parte dintre aceşti bani a fost direcţionată de la bugetul local, iar o parte a fost îmrumutată de la Banca Europeană de Investiţii.

În Capitală există aproximativ 700.000 de apartamente dispuse în 9.000 de blocuri comuniste, conform celor mai recente date disponibile la recensământul populaţiei şi locuinţelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

În aceste condiţii, doar la nivelul Bucureştiului reabilitarea tuturor blocurilor ar putea costa aproape 2 miliarde de euro, extrapolând sumele cheltuite pentru primele 1.200 de blocuri, o sumă uri­aşă care echivalează cu bugetul tuturor celor şase instituţii publice pe urmă­torii doi ani.

„Este bine ca sectorul public să se implice în astfel de proiecte, dar ce cheltuiesc primăriile din România este prea mult, este un model nesustenabil“, afir­mă Koen Delanghe, manager de program în cadrul Dircţiei Generale pentru Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene.

„La programele de eficientizare energetică trebuie să participe pe cât posibil şi fonduri private. Nu este necesar ca toate costurile să fie acoperite de fonduri publice, cheltuiala ar fi uriaşă“, a men­ţionat Delanghe, responsabilul european în relaţia cu autorităţile române privind eficientizarea energetică.

Declaraţia oficialului european este argumentată uşor de cifre: în România există circa 80.000 de blocuri construite înainte de anul 1989, cu 3 milioane de apartamente, pentru reabilitarea cărora ar fi nevoie de circa 10 miliarde de euro. Estimarea aparţine unor experţi europeni din cadrul grupului JASPERS, care au colaborat cu autorităţile române în documentaţia depusă pentru atragerea fondurilor europene, şi este aproape egală cu valoarea pieţei construcţiilor din România într-un an.

Un sold al locuinţelor reabilitate termic la nivel naţional până în prezent este dificil de realizat, pe de o parte pentru că unele iniţiative au fost finanţate doar de proprietari, iar pe de alta pentru că unele primării au lucrat independent de progarmele Ministerului Dezvoltării. Astfel, dacă la nivelul Bucureştiului, conform datelor furnizate de primării, figurează cel puţin 1.200 de blocuri comuniste refăcute, MDRT susţine că până în prezent au fost reabilitate 1.129 de blocuri în cadrul programului naţional privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe. 

Peste 300 de milioane de euro au fost cheltuite în ultimii ani pentru anveloparea a 1.200 de blocuri din Bucureşti, din care circa 150 de milioane de euro numai în sectorul 1

Structura finanţării. Alte ţări mem­bre ale Uniunii Europene, ca Polonia sau Cehia, au profitat deja de fondurile din Programul Operaţional Regional (POR). Primăriile locale pot beneficia anul acesta de fonduri europene de 150 de milioane de euro prin POR, la care trebuie adăugată o contribuţie locală de 154 mil. euro, o sumă totală care ar putea finanţa anveloparea a circa 2.500 de blocuri, dacă se ia în calcul costul mediu din estimarea experţilor JASPERS.

Schema europeană adresată familiilor cu un venit mediu brut de maxim 500 de euro pe membru propune o finanţare de 60% din fonduri UE, restul de 40% fiind acoperit cu bani de la primării şi de la asociaţiile de bloc.

„Lumea e reticentă să reabiliteze şi cu banii lor, deşi nu e corect să se gândească aşa. În Bucureşti, primăriile de sector au finanţat integral lucrările de reabilitare termică, iar acum e greu să convingi asociaţiile de proprietari că trebuie să contribuie şi ele cu o parte din bani“, spune Cătălin Surdeanu, şeful Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional, în cadrul Ministerului Dezvol­tării Regionale.

Calitatea lucrărilor de izolare termică a blocurilor a fost deseori subiectul unor scandaluri în presă, după ce mai mulţi beneficiari au reclamat fie materialele de slabă calitate folosite, fie execuţia deficitară care a rezultat uneori în desprinderea plăcilor de poliestiren folosite la îmbrăcarea pereţilor exteriori. În cazul fondurilor europene, solcitarea de finanţare trebuie să includă un proiect de audit energetic care să arate cum se va reduce consumul cu 40%, explică oficialul ministerului.

Gradul de eficientizare energetică impus în proiectele realizate cu fonduri europene implică deseori lucrări mai ample şi mai complexe decât simpla îmbrăcare în poliestiren a pereţilor exteriori, montarea unor ferestre de termopan sau izolarea teraselor şi a subsolului, metode folosite până acum în majoritatea proiectelor finanţate de municipalităţi. Lucrările ar trebui să includă refacerea instalaţiei de distribuţie a căldurii şi apei calde din subsolul blocului, inclusiv izolarea conductelor, repararea sau chiar înlocuirea centralei termice de bloc.

În cazul contribuţiei asociaţiilor de bloc, cota variază între 10 şi 30%, în funcţie de venitul pe membru de familie, dar primăriile pot prelua integral finanţarea lucrărilor, cu condiţia să aibă un plan de recuperare ulterioară a banilor de la proprietari, a mai spus Surdeanu.

Bugetul alocat pentru reabilitarea termică a apartamentelor este de 22,8 mil. euro pentru fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare, însă termenul limită până la care distribuţia va fi egală este de 30 mai. După această dată, MDRT va realoca resursele către regiunile cu cele mai multe solicitări.

Partea proastă este însă că, la ritmul actual al solicitărilor, e posibil ca alte fonduri nerambursabile să rămână necheltuite, în timp ce fondurile alocate de primării pentru reabilitări susţinute integral din fonduri publice pot ajunge chiar şi la 40% din bugetul anual.