Companiile care vând aparatură de laborator aşteaptă reluarea investiţiilor din fonduri europene ca să revină pe creştere
16 apr 2013
Vânzările de aparatură medicală şi de laborator stagnează anul acesta în apropierea nivelului din 2012, pe fondul întârzierilor de plăţi (atât de la furnziorii din mediul privat, cât şi de la stat), iar evoluţiile pozitive din 2011 par tot mai greu de atins în absenţa unor programe guvernamentale concrete pentru achiziţii, reiese din concluziile participanţilor la Târgul ROMMEDICA desfăşurat la jumătatea lunii aprilie.
„Aşteptăm noile programe cu fonduri europene din 2014-2020“, afirmă Costin Dumitru, reprezentantul companiei Euritmic Grup, un furnizor de aparatură de laborator, care include mobilier certificat şi nişe chimice.
„Anul 2011 a fost cel mai bun pentru noi, pentru că atunci s-au făcut achiziţii majore în mai multe unităţi medicale, în cadrul unui program cu fonduri europene. Am reuşit atunci să încheiem mai multe contracte, în special pentru mobilier certificat de laborator. Anul trecut însă, evoluţia nu a fost la fel de bună ca în 2011“, susţine reprezentantul Euritmic.
Compania a înregistrat, conform celor mai recente date disponibile la Ministerul de Finanţe, o cifră de afaceri de 4 milioane de euro în 2011, de aproape două ori mai mare faţă de anul precedent.
Printre clienţii companiei se numără universităţi de medicină din marile centre locale, dar şi producători farmaceutici ca Zentiva sau Sandoz. Producătorii de medicamente îşi primesc banii cu întârziere de la stat (termenele de plată fiind de peste 300 de zile), iar acest lucru se propagă pe tot lanţul inclusiv la furnizorii lor de aparatură de laborator.
Cine activează pe această piaţă
Pe piaţa furnizorilor de aparatură medicală activează în general jucători mici, cu cifre de afaceri care oscilează între câteva sute de mii de euro şi doar în unele cazuri câteva milioane, iar majoritatea expozanţilor de la târgul de profil Rommedica, desfăşurat în Bucureşti la jumătatea lunii aprilie, susţin că afacerile sunt pe trend descrescător, în special în lipsa unor fonduri guvernamentale care să programeze achiziţii majore, dar şi din cauza întârzierilor la plata facturilor.
„Avem clienţi privaţi care întârzie câte o lună-două la plata facturilor, pentru că şi ei la rândul lor sunt amânaţi, însă cele mai mari întârzieri vin la plata facturilor de către stat. Acolo se aşteaptă şi şase luni“, afirmă şi Paul Naftan, directorul companiei Intermed, un furnizor braşovean care livrează spre marile centre din ţară în special aparatură de fizioterapie.
„Anul acesta e mai rău, nu se mai mişcă banii, iar Casa de Asigurări nu mai face plăţi“, afirmă managerul. Reprezentantul Intermed susţine însă că a înregistrat o schimbare de trend sub forma unei creşteri a instrumentarului şi consumabilelor de laborator, folosite în special în clinicile private de chirurgie şi ORL.
„Am înregistrat o creştere a contractelor pe acest segment în cadrul clinicilor din Bucureşti, Cluj şi Târgu-Mureş, în centrele medicale de tradiţie. În schimb, zona Moldovei este cea mai dificilă regiune de lucrat, cu evoluţii slabe, în special din cauza întârzierii plăţilor“, afirmă Naftan.
Cine reuşeşte să crească
Există şi excepţii de la trendul de scădere, în cazul unor jucători de talie mai mică, cum este compania Physiomed, un furnizor de aparatură de recuperare medicală, care a reuşit să-şi majoreze afacerile în 2012. „Nu ştiu să spun dacă piaţa a crescut sau dacă a stagnat, iar noi am luat din cota altor jucători, dar pentru noi afacerile au înregistrat o creştere anul trecut“, a declarat Anca Mihălcioiu, reprezentantul firmei clujene.
Ea a adăugat că cele mai importante zone ale ţării unde a înregistrat creşteri au fost sudul şi estul.
„Pentru noi a fost bine, dar am avut într-adevăr parteneri care au înregistrat dificultăţi din cauza lipsei fondurilor de la stat“, a spus Mihălcioiu.
Dacă sudul şi estul ţării vor rămâne zonele de creştere la nivelul întregului an în piaţa aparaturii medicale şi de laborator rămâne de văzut.
Cert este că fondurile europene şi o deblocare a banilor din sistemul de sănătate ar aduce mai mult optimism în această piaţă.
Pe piaţa furnizorilor de aparatură medicală activează în general jucători mici, cu cifre de afaceri care oscilează între câteva sute de mii de euro şi doar în unele cazuri câteva milioane, iar majoritatea expozanţilor de la târgul de profil Rommedica, desfăşurat în Bucureşti la jumătatea lunii aprilie, susţin că afacerile sunt pe trend descrescător, în special în lipsa unor fonduri guvernamentale care să programeze achiziţii majore, dar şi din cauza întârzierilor la plata facturilor.
Există şi excepţii de la trendul de scădere, în cazul unor jucători de talie mai mică, cum este compania Physiomed, un furnizor de aparatură de recuperare medicală.
Atenţie: Această scriere publicistică este destinată exclusiv abonaţilor ZF Corporate. Utilizatorii pot descărca şi tipări conţinut de pe acest site doar pentru uzul personal sau fără scop direct ori indirect comercial. Toate materialele publicate sunt protejate de către Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare - privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
- Briefingul zilei de 25 aprilie
- ZF Private Health. Dr. Daniel Vîlcioiu, fondatorul Clinicii de Chirurgia Mâinii din Bucureşti: Clinica a pornit de la o nevoie în piaţă, cererea este mare pentru patologia mâinii
- Câţi medici de laborator avem? Analizele pacienţilor trec prin mâinile a 2.000 de specialişti, „vânaţi“ de toate companiile din sănătate
- Grupul Monza Ares investeşte 5 mil. euro în dotarea sălilor de angiografie cu echipamente Philips
- Siemens Healthineers, divizia de sănătate a Siemens, a lansat echipamentul de rezonanţă magnetică MAGNETOM Flow, iar prima clinică din România în care va fi instalat este Dorna Medical din Borşa, Maramureş